Carmen Gheorghe, sefa Poliției Locale, achitată de Curtea de Apel Ploiești
Decizia instanței
Judecătorii Curții de Apel Ploiești au pronunțat, pe 25 noiembrie 2024, o decizie definitivă în cazul șefei Poliției Locale, Carmen Gheorghe, achitând-o de acuzațiile de complicitate la abuz în serviciu. Procesul a durat șapte ani și a fost legat de fapte presupus comise în perioada în care ea îndeplinea funcția de șef al Poliției Locale din Câmpina.
Acuzațiile și contextul
Carmen Gheorghe a fost acuzată în dosarul care a implicat și fostul primar al municipiului Câmpina, Horia Tiseanu. Instanța a respins apelul formulat de Direcția Națională Anticorupție (DNA) împotriva sentinței anterioare pronunțate de Tribunalul Prahova, care deja dispusese achitarea sa. De asemenea, și Tiseanu a fost achitat pentru infracțiunile de trafic de influență și abuz în serviciu.
Reîntoarcerea în funcție
După această decizie, Carmen Gheorghe se va întoarce la conducerea Poliției Locale din Ploiești, continuându-și activitatea în cadrul instituției. Achitarea ei a fost un rezultat important nu doar pentru cariera sa, ci și pentru întreaga comunitate pe care o deservesc.
Concluzie
Decizia Curții de Apel Ploiești de achitare a Carmen Gheorghe constituie un final de lungă durată pentru un caz care a suscitat atenția publică pe parcursul anilor. Reîntoarcerea sa în funcție este un semnal de stabilitate pentru Poliția Locală și pentru cetățenii din Ploiești. Această hotărâre subliniază importanța independenței sistemului judiciar și a procesului echitabil într-un cadru legal.
Pe de alta parte, Cătălin Albu, fostul Director al Poliției Locale Ploiești, se confruntă cu probleme penale.
Panica în rândul polițiștilor corupți: Schimbări majore în ierarhia Poliției Române
Impactul Pierderii Șefiei PSD
Nervi și îngrijorare în tabăra polițiștilor corupți. Pierderea șefiei PSD de către Marcel Ciolacu a generat panică în rândul mafiei din interiorul Poliției Române.
Astfel, șeful chestorului Eduard Mirițescu nu va mai avea ocazia să obțină conducerea SPP, așa cum i s-a promis anterior. În consecință, Eduard Mirițescu nu va mai putea ocupa poziția de șef în ierarhia Ministerului Afacerilor Interne și va trebui să ia în considerare cu seriozitate sfaturile de a se pensiona înainte să fie prea târziu.
Contextul Corupției în Prahova
Corupția și poluarea au fost întotdeauna probleme de amploare în Prahova; de ce ar face excepție de la această normă oamenii legii din județ?
Rețeaua de Crimă Organizată
Beneficiind de o protecție solidă la cel mai înalt nivel, inspectorul general adjunct al Poliției Române, Eduard Mirițescu, a conceput o rețea de crimă organizată chiar în interiorul poliției, implicând polițiști de diverse grade, politicieni și un jurnalist implicat în șantaje.
Chestorul Eduard Mirițescu se dovedește a fi un adevărat „Florian Coldea” al SRI-ului pentru M.A.I., liderul unei structuri mafiote în județul rafinăriilor de petrol. Această grupare este condusă de Mirițescu, împreună cu doi locotenenți: șeful interimar al IPJ Prahova, Ginel Preda, și fostul șef al Poliției Ploiești, Marcel Balan.
Implicarea Pseudo-Jurnalistului
Pseudo-jurnalistul Cătălin Stavri, considerat „soldatul” lui Andrei Volosevici, intermediază afacerile murdare ale rețelei.
Reacții la schimbările de conducere
După numirea adjunctului de la DGA Structura Centrală la conducerea IPJ Prahova și a unui specialist de la același departament ca șef al DGA Prahova, pierderea șefiei PSD de către Ciolacu le-a naruit planurile.
Viitorul rețelei de corupție
Rețeaua de polițiști corupți a intrat în fibrilație, având în vedere că noii șefi ai IPJ Prahova și DGA Prahova vor repune pe rol toate dosarele care au fost protejate.
Dosarul lui Cătălin Albu este doar unul dintre cele care au fost ascunse de polițiștii corupți. Urmează o serie de alte dosare care vor fi investigate.
Concluzie
Se anunță nori negri pentru rețeaua de polițiști corupți, în timp ce noile autorități își propun să combată corupția din interiorul instituției.
Problemele legale ale lui Cătălin Albu
În altă ordine de idei, Cătălin Albu, fost director al Poliției Locale Ploiești, se confruntă cu probleme legale. După cum probabil știți, la conducerea Poliției Locale Ploiești s-a aflat o persoană cu competențe limitate, care este, de asemenea, nașul fostului primar Andrei Volosevici, actualmente inculpat în mai multe dosare de corupție, având nu mai puțin de opt astfel de cazuri pe numele său (aici).
Contextul politic și corupția
Grație numirii la conducerea Poliției Județene a unui profesionist venit din Direcția Generală Anticorupție, care nu face parte din grupurile de interese locale, subalternii acestuia nu au mai îndrăznit să prezinte situații distorsionate care ar fi putut conduce la decizii eronate. Acest lucru a condus la scoaterea dosarului nașului inculpat din sertare. Fostul șef al departamentului de achiziții a depus o plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești pe 14 aprilie 2022. Cătălin Albu este acuzat că nu a respectat o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, fiind de asemenea acuzat de trafic de influență și abuz în serviciu. Deși Cezar Stoichiciu a câștigat definitiv un proces și avea dreptul să fie reangajat, Cătălin Albu nu l-a repus în funcție și a scos la concurs postul de consilier pentru achiziții publice.
Simulacrul de reangajare
Mai mult, Poliția Locală a încercat să realizeze un simulacru de reangajare. Astfel, Albu a emis o dispoziție de reangajare a lui Stoichiciu, însă a emis simultan și o dispoziție de eliberare din funcție, în aceeași zi. Prejudiciul estimat din această situație depășește 150.000 de lei. Pe 3 august 2021, Albu a emis decizia nr. 67, prin care Stoichiciu a fost reangajat conform deciziei instanței, cu obligația de a fi plătit pentru o perioadă de peste 5 ani, aproximativ 2 miliarde lei vechi.
Consecințele și abuzurile
Din păcate, nu s-au achitat și celelalte drepturi bănești, ceea ce l-a determinat pe Stoichiciu să se adreseze din nou instanței. Într-un act considerat de mulți ca fiind o bătaie de joc la adresa legii și a banilor cetățenilor ploieșteni, Albu a emis, în aceeași zi, o a doua decizie (nr. 68), interpunând o interpretare proprie a legii, prin care l-a destituit ilegal pe Stoichiciu, deși instanța ordonase reangajarea sa.
Ignorarea deciziilor legale
Așadar, Albu nu părea să-i pese de această decizie ilegală și de prejudiciul asupra bugetului local, având alte interese în ceea ce privește acest post din domeniul achizițiilor. Acțiunea de a reangaja și de a destitui în aceeași zi, fără o fundamentare legală și fără respectarea prevederilor articolului 492, alineatul 2 din Codul Administrativ, este considerată un abuz flagrant, deoarece au fost ignorate etapele necesare destituirii conform articolului 492, alineatul 3, litera f).
Acțiunea lui Stoichiciu
Conștient de acest abuz, Stoichiciu a formulat o plângere penală împotriva celor care au emis actele care i-au creat prejudicii.
Deși Hotărârea nr. 2831/2021 a Tribunalului Prahova a fost pronunțată pe 16 noiembrie 2021 și era executorie de la data emiterii, pe 26 ianuarie 2022, Albu a scos la concurs postul ocupat de cel care câștigase în instanță. Astfel, postul de funcționar public, pe care Albu era obligat să-l reangajeze pe Stoichiciu, a fost ocupat de altcineva.
Concluzie
Așadar, Cătălin Albu a încălcat legea, implicând în această situație și „Comisia de Talente”, care a participat la orchestrarea acestui concurs considerat ilegal. (Cerasela N.).
I.C., fost consilier la primărie, a fost amenințat cu moartea de primar. A depus o plângere la Poliția Vălenii de Munte, însă aceasta pare să fie ținută la sertar, la presiunea primarului.
Frații V.: Oameni de afaceri și influența lor Frații V., oameni de afaceri locali, sunt implicați activ în scandaluri de corupție. M.V. deține cârciuma „Popasul Vânătorului”, unde ține mesele de protocol ale primarului. Acesta a fost inclus pe lista de consilieri la primărie și, împreună cu primarul, l-au numit pe R.V. director la Parcul Industrial Vălenii de Munte.
Finul primarului și atribuțiile sale Finul primarului, M.B., a fost numit director la Baza de Sport din Vălenii de Munte, având responsabilitatea achizițiilor pe numele său pentru primar. De asemenea, soția sa, B.R., a fost angajată la Evidența Populației Vălenii de Munte tot prin intermediul primarului.
Practicile dubioase ale altor afaceri Un alt personaj cu legături în acest scandal este C., asociat cu primarul. Acesta primește lucrări de construcție și reabilitare de la primărie, iar o parte din încasări sunt returnate primarului. C. este considerat mana dreaptă a primarului, având acces la informații sensibile despre mite și alte activități nelegale.
Firma de betoane și trafic de influență Firma de betoane „Concris”, deținută de primar dar trecută pe numele soției sale, livrează beton către companii ce desfășoară lucrări în zonă. De exemplu, F.I., L.I. și C.M. pot confirma că tot betonul folosit în ultimele 2 ani a fost livrat prin intermediul acestei firme pentru lucrările din Maspex.
Colaborări ilegale și concesii Se menționează că hala închiriată cu suma de 8.700 euro/lună este neutilizată, iar contractul a fost realizat sub presiunea primarului către Maspex, cu sume considerabile revenind acestuia și lui C. și F.I. M.C., directorul fabricii Maspex din Vălenii de Munte, este implicat și în introducerea altor două firme de transport și construcții, având nevoie de aprobarea primarului pentru a funcționa.
Implicarea personală a amantei primarului Amanta primarului a fost angajată la ISU Prahova și se presupune că ar fi fost implicată în trafic de influență, facilitând plăți către persoane precum Muscalu de la ISU. Deși are anumite afecțiuni de sănătate, a reușit să treacă prin toate comisiile fără probleme, comportându-se inadecvat cu colegii de muncă.
Concluzie Aceste acuzații subliniază problemele de corupție și abuzurile de putere din Vălenii de Munte, arătând cum legăturile politice și afacerile subterane afectează comunitatea locală și transparența administrativă. Situația necesită o investigație aprofundată pentru a restabili ordinea și a proteja interesele cetățenilor. Vom reveni cu dezvaluiri senzationale. (Cristina T.).,
Recent a fost confirmat faptul că autoritățile locale din Valea Călugărească au avut dreptate, iar dezvăluirile ziarului nostru, Incisiv de Prahova, s-au dovedit exacte (aici).
O altă instituție a statului român, fără legături cu cei care protejează mafia deșeurilor, a intervenit. Administrația Bazinală de Apă Buzău – Lalomita a descoperit ilegalități grave și a suspendat activitatea S.C. ECOPARK ENERGY S.R.L.
În urma unei petiții trimise către Administrația Bazinală de Apă Buzău – Lalomita, aceasta a confirmat activitățile desfășurate de S.C. ECOPARK ENERGY S.R.L. în satul Arva, comuna Valea Călugărească, care include tratarea și eliminarea deșeurilor nepericuloase de clasa B. Deși societatea deținea anumite acte de reglementare, s-au constatat lucrări neautorizate care nu făceau obiectul reglementărilor emise.
Pe 27 noiembrie 2024, reprezentanți ai Administrației Bazinale au efectuat o verificare pe amplasamentul depozitului, constatând că societatea a depus o cantitate totală de 17.345,52 tone de deșeuri fără respectarea completă a actelor de reglementare. În urma acestor constatări, au fost impuse mai multe măsuri, printre care:
Suspendarea lucrărilor neautorizate și obținerea unui aviz modificator.
Interzicerea oricăror lucrări legate de apă fără obținerea prealabilă a reglementărilor necesare.
Aplicarea de sancțiuni contravenționale conform legislației în vigoare.
Verificarea ulterioară a respectării măsurilor impuse.
Aceste descoperiri aduc noi dovezi în sprijinul acuzațiilor de corupție și neglijență în gestionarea mediului.
Reamintim ca, in Valea Călugărească, comunitatea se confruntă cu o criză ecologică agravată de corupția instituțiilor responsabile de protecția mediului. Oficialii din cadrul SRI și agenți ai mediului, precum trioul format din Ginel Preda, Chestorul Eduard Mirițescu și Marcel Bălan, sunt acuzați că protejează poluatorii, ducând la anularea hotărârilor locale esențiale pentru mediu. Aceste acțiuni subminează încrederea comunității și evidențiază necesitatea mobilizării cetățenilor pentru un mediu mai curat. Vom reveni. (Cristina T.).,
Viziunea „suveranistă” a lui Georgescu: un trecut glorios sau un viitor sumbru?
Călin Georgescu, acel domn cu aerul unui profesor de istorie ratat, a decis să își transforme admirația pentru trecut într-un program politic pentru viitor. Cu un discurs impregnat de nostalgii interbelice și o fascinație obsesivă pentru Mișcarea Legionară, Georgescu pare mai degrabă un curator al unui muzeu al extremismului decât un candidat serios pentru funcția de președinte. Într-o declarație recentă, acesta afirma cu mândrie că „doctrina legionară este o inspirație pentru reconstruirea națională”. Dacă aceasta este inspirația, atunci reconstrucția pare să includă mai multe culori verzi decât steagul României.
Sub pretextul „suveranismului” și al „redobândirii mândriei naționale”, Georgescu promovează idei care amintesc de vremuri tulburi. Printre propunerile sale, regăsim o „educație național-creștină”, ce ar putea înlocui programa școlară cu un manual unic despre Codreanu, alături de „curățarea instituțiilor statului de influențe străine”. Cu alte cuvinte, o epurare ideologică mascată sub umbrela patriotismului.
Planul său pentru România: o țară în verde monocrom
Dacă ar ajunge la Cotroceni, Calin Georgescu promite o transformare radicală a statului, care ar putea fi descrisă mai bine ca o întoarcere la anii ’30. În viziunea sa, o Românie „suverană” înseamnă o Românie izolată, unde drepturile cetățenilor ar putea deveni subiect de negociere în funcție de loialitatea față de lider. Economia ar fi „naționalizată” printr-un program de „renaștere economică organică” – un eufemism pentru control total al resurselor sub mâna fermă a statului. Desigur, toate acestea ar fi orchestrate sub privirile aprobatoare ale elitei selectate cu rigla verde.
„Am nevoie de sprijinul vostru pentru a reinstaura adevărata ordine românească”, spune Georgescu în fiecare discurs, de parcă această ordine ar presupune îmbrăcarea uniformelor și jurământul de credință în fața unei icoane ideologice. Ironia e că promisiunea lui de „unitate națională” nu include tocmai democrația.
România lui Georgescu: între extremism și utopie periculoasă
Dacă votanții ar cădea pradă seducției discursului său, România riscă să devină un experiment social în care trecutul glorificat devine o capcană. În loc de progres, ne-am trezi într-o distopie unde vocea unică e singura voce admisă. Cu o astfel de „viziune”, Georgescu nu este doar un admirator al extremismului, ci un adevărat promotor al acestuia. Întrebarea rămâne: suntem gata să mergem pe acest drum? Sau este timpul să recunoaștem pericolul înainte să fie prea târziu?