Viorel Badea a fost şef la Departamentul pentru Românii de peste Hotare (DRRH) în timpul guvernării CDR. 147 de pagini are Raportul Corpului de Control al Guvernului realizat în anul 2000, care dezvăluie cum Viorel Badea a devalizat bugetul pentru românii din diasporă. A furat inclusiv banii pentru construcţia unei biserici, dezvaluie Gazeta de Italia.

Personajul a ieşit din schemă după ce PNŢCD a pierdut alegerile. Un timp a mai fost păstrat consilier în Guvernul Năstase, dar în cele din urmă a fost poftit afară deoarece în privinţa sa existau numeroase dovezi privind folosirea funcţiei de secretar de stat în beneficiul propriu. Recent a devenit şeful Departamentului pentru românii de pretutindeni din PD-L şi candidat la Colegiul de senator pentru Europa-Asia. DOSAR CU ESCROCHERII În anul 2000, Corpul de Control al Guvernului a finalizat ancheta privind Departamentul pentru Românii de peste Hotare (DRRH) şi a propus premierului Mugur Isărescu „eliberarea imediată din funcţie” a secretarului de stat Viorel Badea. 147 de pagini avea raportul despre ilegalităţile secretarului de stat de la DRRH. Raportul viza folosirea arbitrară a bugetului DRRH. Printre altele s-a sesizat că fondurile destinate construirii unor biserici în Basarabia, Bucovina, Ţinutul Herţa şi fosta Iugoslavie au dispărut sau în unele cazuri deconturile au fost umflate pentru ca Badea şi apropiaţii săi să-şi tragă binecunoscutele comisioane. 125.000 USD FURAŢI DE LA CONSTRUCŢIA UNEI BISERICI Una din bisericile devalizate de Viorel Badea este cea din Korcea, Albania. Cinci ani au fost necesari pentru ca biserica să fie ridicată. Conform anexei nr. 3 a Hotărîrii de Guvern nr. 614 din 13.07.2000, suma de 140.000 dolari era specificată pentru Biserica Korcea – Albania. Numai că DRRH a încheiat cu reprezentanţii bisericii respective, la data de 7 septembrie 2000, un contract doar pentru suma de 15.000 dolari. Adică, au fost subtilizaţi 125.000 USD. Cazul se află de opt ani la Parchetul General, dar nu a fost finalizat, în ciuda documentelor care atestă hoţia. ATENŢII PENTRU BURSE La vremea respectivă exista o avalanşă de reclamaţii făcute de organizaţiile româneşti din Basarabia şi Bucovina. Aceştia reclamau că de la DRRH le-au fost cerute sume în valută pentru ca odraslele lor să obţină mult-visatele burse în Ţara-Mamă. A DISTRUS O VILĂ DE PATRIMONIU În raportul Corpului de Control al Guvernului se cerea anularea de catre Primăria municipiului Bucureşti a contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului nr. 2 din imobilul situat in Str. General Berthelot nr. 7, et. 1, Sector 1, obţinut ilegal de Viorel Badea. Totodată, Corpul de Control cerea în anul 2000 şi sancţionarea salariaţilor Direcţiei Generale de Administrare a Fondului Imobiliar care au contribuit la încheierea ilegală a contractului de către Viorel Badea. Deoarece casa obţinută ilegal de acesta era de patrimoniu, Corpul de Control a cerut Ministerului Culturii să ia măsurile necesare. Viorel Badea a distrus însă o parte din vila de patrimoniu prin angajarea unor lucrări de reconstrucţie. Vecinii au protestat faţă de distrugerea patrimoniului de către demnitar, dar au primit din partea mamei secretarului de stat un răspuns stupefiant: „Unui demnitar al patriei i se cuvine ceea ce nu i se cuvine unui cetăţean de rând”. ŞMECHERII CU DECONTURILE Viorel Badea a cheltuit pe vrema cât a fost secretar de stat circa un miliard şi 200 de milioane de lei la valoarea din 2000. Asta doar în cele 10 luni în fruntea DRRH. În Statele Unite, Badea şi-a decontat şi cazarea pentru mai mult de două săptămâni, cu toate că a fost găzduit de părintele Gheorghe Calciu Dumitreasa la resedinţa acestuia din Alexandria, statul Virginia, lângă capitala Washington D.C. LACRIMI DE DEVALIZATOR În anul 2000, mai multe organizaţii româneşti din diasporă au cerut Guvernului Isărescu destituirea imediată a lui Viorel Badea. Corpul de Control al Guvernului tocmai finalizase raportul privind fărădelegile acestuia, care a fost prezentat premierului de la aceea vreme, Mugur Isărescu, actualul şef al BNR. După ce i-a fost prezentat conţinutul raportului, Badea a început să plângă, afirmând că nu a ştiut ce face şi că cere iertare. Au venit alegerile şi dosarul cu ilegalităţile personajului a fost îngropat într-un fişet. Viorel Badea şi-a lansat campania pentru colegiul Europa la Chişinău beneficiind de sprijinul fiicei preşedintelui, Elena Băsescu, secretarul general al tinerilor din PD-L.
Odinioară PD-List de frunte și purtător de stindard aurit al băsismului ideologic, Viorel Badea s-a transferat doctrinar, retoric și ideologic sub flamura PNL, în anul 2012, când PD-L era asediat din toate părțile de armatele reunite ale USL-ului de sorginte Grivcoistă. Anterior, în 2006, Badea făcuse traseul în sens invers, dinspre partidul Brătienilor, către partidul lui Traian Băsescu. Subsumată experienței traseistice anterioare, această nouă trădare ideologico-administrativă a confirmat accederea lui Viorel Badea în rândul Marelui Ordin al Traseiștilor Politici din România, direct în poziția de Mare Traseist, demnitate rezervată de către onorabila societate, doar celor mai traseiști dintre traseiștii post-decembriști.
Auzul veștii că Viorel Badea a defectat la inamic a reprezentat, fără doar și poate, o lovitură dură pentru forțele asediate ale PD-Lismului, întrucât senatorul de Diaspora era considerat ca făcând parte din grupul restrâns de muritori aflați în grația liderului neîncoronat al partidului. Dovezile de susținere dinastică fuseseră oferite de multe ori de-a lungul carierei acestuia, dar mai cu seamă în 2008, când însăși fiica liderului maxim, Elena Băsescu, susținuse fizic și administrativ lansarea campaniei lui Badea, la Chișinău.
Dar, cum interesul e una și loialitatea alta, mușcarea mâinii care-l hrănise ideologic și doctrinar nu a fost, pentru Viorel Badea, nici o chestiune imorală, nici o chestiune imposibilă. Doar un lucru normal, într-o lume politică normală.
Marele subprodus al trădării Riceardului a fost faptul că a intrat în vizorul foștilor tovarăși de arme și interese politice, care nu s-au sfiit să-i dea la ficatul politic,
din orice poziție. Cel mai vehement dintre foștii coechipieri a fost tutorele ideologic al lui Viorel Badea, marele cavaler al PD-Lismului lactat, William Brînză.
Mânat de o mânie resentimentară, Brînză l-a acuzat negru pe alb, pe Viorel Riceard Badea nici mai mult, nici mai puțin decât de înșelăciune. Potrivit declarațiilor lui Sir Brânză, publicate în ediția din 9 mai 2012 a ziarului Gândul, fostul său camarad Viorel Badea pretindea diferite sume de bani de la membri ai comunităților românești de peste hotare, în schimbul unor promisiuni de angajare în diverse funcții din România. Acuze similare fuseseră anterior făcute în anul 2009 în Spania, de către membri ai filialei PD-L Iberia, care într-o scrisoare deschisă denunțau că Viorel Badea a cerut bani împrumut, (în realitate mită) pentru facilitarea accesului împrumutătorilor la diferite funcții, făcându-se însă dispărut din peisaj, și cu banii și cu promisiunea. Înghesuit de presă, Viorel Badea a negat acuzațiile, transferând problema în plan politic și susținând că este vorba de un joc de culise susținut de opozanții săi din PD-L.
În 11 mai 2011, o analiză jurnalistică publicată de ziarul Gazeta Românească, prezenta însă o plângere judiciară împotriva lui Viorel Badea, depusă de Andrea Stefanelli, om de afaceri italian în vârstă de 61 de ani, căsătorit cu o româncă. Acesta susţinea că i-ar fi plătit lui Badea 6000 de EURO în 2007, pentru a deschide şi la Bucureşti o filială a Uniunii Naţionale a Consumatorilor. Puțin după, un facsimil al acestui virament, dar și unul după un document prin care soția lui Stefanelli, numita Elena Ion, îi acorda un împrumut de 3000 de EUR lui Viorel Riceard Badea, sunt publicate de ziarul Cotidianul, în articolul Un deputat PDL își acuză colegul și culmea … are dreptate. Ca și în cazul precedent, senatorul Riceard Badea, a calificat acuzațiile drept o încercare de denigrare și o răzbunare politică venită pe filiera detractorilor săi din PD-L.
Fostul partner de scenă diasporeză a lui Viorel Badea, deputatul William Brînză, avea să arunce și cu lături ceva mai personale în imaginea colegului de interese politice dezertat la inamic. Viorel Badea, dixit Brînză, ar fi fost un mare fan al clondirului cu secărică, fapt certificat, în opinia PD-Listului camembertian, de un spectacol spectacol bahic susținut de senator în fața unor membri ai comunității românești din Portugalia. Adevărate sau calomnioase, afirmațiile lui Brînză n-au apucat să se răcească, pentru că în scurtă vreme Viorel Badea a revenit în PD-L, rupând astfel toate topurile sui-generis la traseism politic. Lipsită de orice fel de empatie doctrinară, Monica Macovei, șefa Comisiei de Etică a ARD (Alianța din care făcea parte PD-L în acel moment pre-electoral), n-a fost prea impresionată de revenirea la matcă a lui Viorel Badea și a dat cu flit candidaturii acestuia, pentru un nou mandat de senator.
Ironia sorții este însă că în timp ce Badea s-a cocoțat destul de bine pe săgeata electorală cu irizații galben-portocalii a PD-L/PNL, William Brînză a ajuns să se dueleze cu DIICOT, pentru un conflict aferent unor presupuse activități de evaziune fiscală şi sprijinire a unui grup infracţional organizat. Nici pentru Monica Macovei – cea care l-a ștampilat pe Viorel Badea cu eticheta lipsei de integritate – lucrurile n-au stat prea roz, ea plonjând , spre deosebire de Sir Riceard, într-un soi de viitor politic mediocru, în care singurele satisfacții au fost cele de spama cu regularitate tone de conturi de socializare de pe rețeaua Facebook.
Trecerea lui Viorel Badea de la PD-L la PNL în 2012, avea să creeze valuri de nemulțumire în cadrul cluburilor liberale din Italia, Germania, Grecia, Spania, Portugalia, Grecia, Austria, Marea Britanie, Australia, ajungându-se la tensiuni de neconceput între fiefurile ideologice ale PNL din afara țării și onor-conducerea antonesciană de la București.
An după an, timpul s-a scurs, iar Viorel Badea a crescut din punct de vedere legislativ, mai ceva ca Harap-Alb pe drumul inițiatic. Și lucrurile ar fi stat ele mult și bine în acest paradis senatorial, dacă Viorel Riceard Badea nu ajungea, în 2015 în lumina mizeră a reflectoarelor mass-media.
Astfel, într-o scrisoare remisă presei, Valeria Bulgaru (în acel moment preşedinta filialei PNL Veneto, Italia) ștergea pe jos cu Viorel Badea, după ce acesta fusese surprins – în prima zi de doliu național de după tragedia din clubul Colectiv (31 octombrie 2015) – la o benchetuială în taverna Posidonio din Atena.

În fine, de numele Valeriei Bulgaru se leagă un alt episod nu tocmai onorant pentru Viorel Badea, de data asta în martie 2016 când senatorul liberal a vrut să-și facă puțină publicitate electorală în cadrul unui spectacol organizat cu ocazia Zilei Martisorului si a Zilei Femeii de trei asociații românești din Italia (”Orchideea” din Padova, ”Decebal și Traian” din San Dona di Piave și ”Europa” din Friuli Venezia Giulia). Cum organizatorii nu-și aduceau aminte să-l fi invitat și cum nici nu erau ei în relații de amor-ghebos cu politicianul, Viorel Badea s-a trezit alungat de la manifestare, plecând, potrivit unui articol pe această temă, publicat de Gazeta Românească, sub semnătura lui Andi Rădiu, cu coada politică între picioare.
Cea mai dură gaură în armura politică a lui Viorel Badea a fost produsă însă în anul 2011, de către preotul Ioan-Florin Florescu, un român de pretutindeni, care nu prea avea chef să devină român de pretutindeni.
Viața molcomă de peste Prut, i-a tihnit lui Viorel Badea, care a hotărât să-și stabilească fieful parlamentar la Chișinău. Cu toate astea, detractorii n-au întârziat să apară și aici, dovadă stând un articol din anul 2011, intitulat „Cum a ajuns senatorul roman Viorel Badea un simplu figurant…” și în care, Viorel Badea este acuzat de faptul că folosește fonduri publice românești pentru organizarea unor conferințe și mese rotunde, unde invită personaje obscure, depășite de realitate. Autorul articolului, Nicolae Pascaru (licențiat în drept al Universitatea de Studii Umanistice din Moldova și al Academiei de Administrare Publică pe lângă Preşedintele Republicii Moldova, magistru în științe politice), ridică grave semne de întrebare vis-a-vis de veridicitatea informațiilor oferite de către Viorel Badea, Parlamentului României, acuzându-l că în fapt denaturează informația și, împlicit afectează fundamentarea unei colaborări constructive între Chișinău și București. Autorul îl mai acuză pe Viorel Badea, de faptul că vrea să lase „senzația că este un «zeu» si nu un simplu boschetar si ca poate hotari problemele romanilor din Moldova. [..] Este un simplu turist care admira localitatile moldovenesti si se bucura de linistea pe care si-o permite la Chisinau„.
O altă situație inedită, care l-a avut în rol principal pe Viorel Badea, a fost generată de Călin Popescu Tăriceanu, care – potrivit stenogramelor Senatului – s-a declarat ultragiat de faptul că senatorul de Diaspora a înregistrat depășiri la convorbirile telefonice externe de peste 13.000 de lei. (Cristina T.).