Mulți copii trec prin etape în care par mai retrași, mai agitați sau mai sensibili decât de obicei. Pentru adulți, aceste schimbări sunt adesea puse pe seama vârstei, a oboselii sau a temperamentului copilului. În realitate, comportamentele aparent „nevinovate” pot fi, uneori, semnale subtile ale unei încărcături emoționale pe care copilul nu știe încă să o exprime în cuvinte. Copiii nu au întotdeauna limbajul interior necesar pentru a spune „mă simt confuz”, „mă simt nesigur” sau „mă doare ceva în suflet”, așa că trimit aceste mesaje prin reacțiile lor de zi cu zi.

Un copil care devine mai tăcut decât de obicei poate fi perceput drept „cuminte” sau „liniștit”, dar această retragere poate ascunde un sentiment de neapartenență sau de teamă de a nu fi respins. În multe situații, copiii care se izolează au trăit mici episoade de respingere sau umilință în colectiv, la școală sau în grupul de prieteni. Ei nu spun direct că s-au simțit răniți, dar evită interacțiunea pentru a se proteja. În timp, acest tip de comportament poate duce la o diminuare a încrederii în sine și la dificultăți în relaționare, mai ales dacă adultul din jur interpretează tăcerea ca pe o trăsătură de personalitate, nu ca pe un posibil semn de disconfort interior.

La polul opus, există copiii care devin mai agitați, mai vocali sau mai „obraznici” decât înainte. Furia frecventă, reacțiile impulsive sau refuzul constant de a respecta reguli pot părea simple forme de „răsfăț” sau lipsă de disciplină. De multe ori, însă, aceste manifestări sunt încercări de a exprima emoții pe care copilul nu știe să le gestioneze. Un copil care se enervează ușor poate fi, de fapt, copleșit de frustrare, nesiguranță sau teamă. Pentru el, comportamentul devine un limbaj alternativ, o modalitate de a spune „nu mă simt bine” fără să poată formula acest lucru clar.

Există și comportamente mai subtile, care pot trece neobservate mult timp. Un copil care își pierde interesul pentru activități care îi făceau plăcere, care renunță la jocuri sau la hobby-uri fără un motiv evident, poate trăi o formă de demotivare emoțională.

Un alt semnal important care indică nevoia de consiliere copii este modificarea modului în care copilul vorbește despre el. Când apar frecvent afirmații de tipul „nu sunt bun la nimic”, „nu pot”, „nu are rost să încerc”, este posibil ca stima de sine a copilului să fie afectată. Aceste mesaje nu apar izolat, ci sunt rezultatul unei percepții negative despre sine care se construiește în timp. Copilul poate internaliza critici primite de la colegi, comparații constante sau așteptări prea mari din partea adulților. În lipsa unui spațiu sigur în care să își exprime emoțiile, el ajunge să creadă că problema este „la el”.

Unii copii dezvoltă comportamente de evitare ca mecanism de protecție. Evitarea școlii, a temelor sau a anumitor situații sociale poate fi interpretată ca lene sau lipsă de responsabilitate. În realitate, evitarea este adesea un răspuns la anxietate. Copilul evită ceea ce îi provoacă disconfort emoțional pentru a-și reduce tensiunea interioară. Deși pe termen scurt această strategie pare să funcționeze, pe termen lung ea consolidează frica și limitează oportunitățile de dezvoltare. Fără sprijin, copilul poate rămâne blocat într-un tipar de evitare care îi afectează încrederea în propriile capacități.

Consilierea pentru copii nu este un semn de slăbiciune, ci un instrument de susținere emoțională. Este un spațiu în care copilul poate învăța să recunoască ce simte, să pună nume emoțiilor și să găsească modalități mai sănătoase de a reacționa. În cadrul consilierii, copilul descoperă că emoțiile lui sunt valide și că nu este „greșit” pentru că le are. Acest lucru poate fi extrem de eliberator pentru un copil care, până atunci, a simțit că nu este înțeles sau că reacțiile lui sunt mereu sancționate.

Sprijinul specializat este valoros și pentru părinți, care se confruntă adesea cu propriile emoții atunci când copilul lor manifestă dificultăți. Părinții pot simți vinovăție, frustrare sau neputință și pot oscila între a minimaliza problema și a se îngrijora excesiv. Consilierea oferă un cadru în care părinții pot primi claritate, pot înțelege mai bine ce se află în spatele comportamentelor copilului și pot învăța cum să răspundă mai empatic. Accesarea unor resurse specializate, precum cele oferite de Success Academy poate fi un prim pas pentru familiile care simt că au nevoie de sprijin suplimentar.

A observa comportamentele „nevinovate” nu înseamnă a căuta probleme acolo unde nu există, ci a rămâne atent la schimbările de fond din viața emoțională a copilului. Atunci când un adult privește dincolo de suprafață și încearcă să înțeleagă mesajul din spatele comportamentului, copilul se simte văzut și validat. Această validare creează un spațiu de siguranță în care copilul poate începe să își exprime mai clar emoțiile și să își dezvolte treptat capacitatea de a face față provocărilor.

Comedia „În pielea mea” prezintă din 10 februarie în cinematografe patru cupluri amuzante și surprinzătoare: Oana Gherman și Sergiu Costache, Ioana State și Gabriel Vatavu, Azaleea Necula și George Tănase, Vlad Gherman și Alexandra Răduță.

Dintr-un joc de roluri aparente, în jurul cărora se nasc deseori discuții și tensiuni inutile, cei opt prieteni buni, foarte diferiți, ajung să-și cunoască mai bine partenerii, să se accepte așa cum sunt și să se și distreze pe seama provocării acceptate.

Biletele s-au pus deja în vânzare. Trailer & info – pe site-ul inpieleamea.ro.

Mai multe detalii despre personaje, dezvăluite de actori, în premieră, în clipuri amuzante, se regăsesc pe paginile filmului „În pielea mea”  de Facebook, Instagram, TikTok.

Oana Gherman și Sergiu Costache sunt Emma și Viorel —  o avocată și un specialist IT, destul de diferiți. Ea este lider, o femeie cu un puternic spirit competitiv căreia îi place să aibă inițiativă și control, el e un tip calm, blând și ascultător, care își asumă cu bucurie rolul de împăciuitor al grupului. 

Ioana State și Gabriel Vatavu sunt Georgiana și Gigi —  o femeie dură și sigură pe sine, în căutarea unui nou plan de carieră, dar în realitate extrem de empatică și protectoare, și un bărbat sincer și loial, șofer de taxi, care-i scrie poezii și are o încredere neclintită în propriile convingeri, chiar și atunci când realitatea îl contrazice.

Azaleea Necula și George Tănase sunt Didi și Bitză —  o femeie superbă, influencer de beauty cu sute de mii de urmăritori și un bărbat imatur, nostalgic după anii de facultate, în căutarea unui job stabil.

Vlad Gherman și Alexandra Răduță sunt Lăcrămioara și Cezar — o farmacistă germofobă și un antrenor personal mereu „zen”. Ar face orice unul pentru celălalt, chiar dacă se scot deseori din sărite. 

Deși sunt foarte diferiți, cei opt prieteni au multe lucruri în comun, se simt bine unii cu ceilalți, iar fetele și băieții ies deseori împreună.

Într-o zi în care petrec timpul împreună la un grătar, dintr-o discuție banală se naște un joc nebun: un weekend cu roluri inversate, fetele versus băieții. Fetele merg la pescuit și petrec o noapte într-un cort pe malul Dunării, în timp ce băieții trec printr-un adevărat maraton de înfrumusețare, terminat cu o noapte de club. La început, fiecare tabără privește cu invidie distracțiile celeilalte, crezând că modul în care se desfășoară fiecare e simplu, dar totul ia amploare când activitățile „relaxante” devin surse de haos și provocări neașteptate. Natura nu e chiar prietenoasă cu fetele, pescuitul nu e floare la ureche, iar pentru băieți, masajele și tratamentele corporale se transformă într-un test de răbdare. 

O comedie plină de situații absurde, rivalități amuzante și întrebări incomode: unde e mai greu, în mijlocul naturii sau în mijlocul unui salon de frumusețe? Și, mai ales, cine câștigă?

Spectatorii sunt invitați să afle mai multe și să râdă cu poftă din 10 februarie în cinematografe.

PREMIERA DE GALĂ a filmului „În pielea mea” va avea loc pe 9 februarie, de la ora 19:00, la Cinema City AFI Cotroceni.

O parte din membrii echipei vor fi prezenți la întâlnirile cu publicul din 14 orașe din țară unde vor fi organizate proiecții speciale, începând cu data de 3 februarie.

Din distribuție mai fac parte: Ioana Ginghină, Ionuț Achivoaie, Mihai Găinușă, Cătălin Coșarcă, Toto Dumitrescu, Daria Jane. 

Mai multe detalii, imagini de la filmări, fragmente din film și declarații din partea actorilor sunt disponibile pe paginile social media ale filmului de Facebook, Instagram, TikTok.

Adrian Pădurețu („Unde merg elefanții”, „Warboy”, „Crai nou”, „Străjerii”) semnează imaginea filmului. De sunet s-a ocupat Bogdan Ivanovici, de scenografie Anca Miron, iar de costume Francisca Vass.

TRAILER: https://bit.ly/InPieleaMea

Un film produs de: CB MOTION PICTURES în asociere cu MAGNETIC MEDIA PRODUCTIONS. Producător executiv: Adela Mara. Manager producție: Iulia Cezara Roșu
Casting: ELEPHANT MEDIA 

Realizat cu sprijinul: 

Co-finanțatori: C&C HOUSE RESIDENCE, S&I BEST CORPORATION WEB DESIGN, CLIMA FREON

Sponsori: CLINICA RMN TINERETULUI; CLINICA IMAMED; OMV PETROM; MIKO BEAUTY PALACE; ȘERBAN & ASOCIAȚII; ESTEEM BODY SCULPT & SPA; PIZZERIA VOLARE; MERLIN’S; DOWNTOWN FITNESS MATEI BASARAB; THE COFFEE HOUSE; CLAUMAR PESCAR; UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI

Parteneri: AUTO ITALIA IMPEX SRL; KGM BUCUREȘTI – SMT PALLADY; RAZELM LUXURY RESORT – JURILOVCA; SCEMTOVICI & BENOWITZ GALLERY; CREATIVE AVOCADOS; ALCHEMICO.

Partener social: Asociația „România Zâmbește”.

Distribuitor: T.R.I.B.E. Films. 

www.facebook.com/TribeFilms.ro – www.instagram.com/tribefilms.ro/

Partener media principal: VIRGIN RADIO ROMANIA

Parteneri media: CineFan, News.ro, Zile și Nopți, Cinemap, Revista FILM, Playtech, Happ.ro, Cinefilia, Daily Magazine, Filme-carti, MovieNews, The Movienator, Munteanu.

Asociația Clubul Sportiv Forza Junior Costuleni (ACSFJC) anunță încheierea proiectului european Eyes-Shut – Sensorial Theater for Adults with Visual Disability (2024-1-RO01-KA210-ADU-000255243), un demers internațional care a demonstrat că teatrul poate deveni un spațiu de întâlnire, reflecție și empatie pentru întreaga comunitate, dincolo de etichete și dizabilități.

Coordonat de România, proiectul Eyes-Shut a fost dezvoltat printr-un parteneriat strategic între organizații din România, Serbia și Cipru, având ca obiectiv principal creșterea nivelului de conștientizare privind incluziunea socială prin artă senzorială. Departe de a fi un proiect destinat exclusiv persoanelor cu deficiențe de vedere, Eyes-Shut a fost construit ca o experiență comună, adresată publicului larg, în care minimum 25% dintre participanți au fost persoane cu dizabilități, iar restul membri activi ai comunității.

În cadrul proiectului, fiecare țară parteneră a avut responsabilitatea de a crea un spectacol de teatru senzorial propriu, adaptat contextului local și realizat împreună cu comunitatea:

– România a dezvoltat spectacolul „Ziua Magică”, prezentat în Iași și București, în spații culturale și educaționale, cu participarea adulților cu și fără deficiențe de vedere, cadre didactice, artiști, stakeholderi locali și reprezentanți media.
– Cipru a realizat patru reprezentații ale spectacolului „Omul cu trei ochi”, explorând percepția, identitatea și relația dintre simțuri.
– Serbia a creat spectacolul „Iad, Purgatoriu și Rai”, o experiență senzorială profundă despre limite, emoții și reconectare umană.

Toate cele trei producții au fost rezultatul unui proces comun de cercetare, formare și experimentare artistică, desfășurat pe parcursul proiectului, în care teatrul senzorial a fost folosit ca instrument de educație non-formală pentru adulți, nu doar ca act artistic.

Un rezultat-cheie al colaborării internaționale este Ghidul Eyes-Shut, un instrument practic lansat la finalul proiectului, care documentează fiecare spectacol, metodologia utilizată și pașii necesari pentru a replica acest tip de eveniment în alte comunități. Ghidul este disponibil public și poate fi consultat aici:
👉 https://eyes-shut.forzajuniorcostuleni.ro/guidebook

Ghidul se adresează organizațiilor culturale, educatorilor, artiștilor, lucrătorilor de tineret și actorilor comunitari care doresc să dezvolte inițiative incluzive, oferind exemple concrete, explicații metodologice și recomandări practice pentru implementare.

Prin Eyes-Shut, partenerii proiectului transmit un mesaj clar: incluziunea nu este un concept abstract și nu aparține doar unor grupuri specifice, ci poate fi construită prin experiențe simple, autentice și replicabile, care îi implică pe toți membrii comunității.

Proiectul Eyes-Shut se încheie oficial, însă impactul său continuă prin comunitățile implicate și prin resursele puse la dispoziția publicului, invitând organizațiile și instituțiile interesate să ducă mai departe acest tip de experiență în propriile contexte locale.

Pentru informații suplimentare despre proiect și rezultate:
🌐 http://eyes-shut.forzajuniorcostuleni.ro
📩 acsfjc@gmail.com