Eveniment
Poliția Română desființează singura structură specializată în cercetarea delincvenței juvenile, în loc să o dezvolte – Ziarul Incisiv de Prahova
Organizația Națiunilor Unite, prin Rezoluția 33/40 din 29 nov. 1985, a adoptat un set de reguli de uniformizare privind aplicarea justiției delincvenților minori, denumite și REGULILE DE LA BEIJING, reguli care – deși cu oarecare întârziere, caracteristică – capătă reflexe și în România. Principiul de bază, conform căruia ”interesul minorului primează”, s-a impus la noi acestui set de reguli și grație Convenției ONU privind drepturile copilului, adoptată în 1989 și ratificată un an mai târziu de România, apoi regăsit în Legea 272/2004 privind drepturile copilului și în alte norme, dezvaluie Vitalie Josanu de la sindicatul Diamantul.
Trebuie reținut, că pe lângă acest principiu, nu mai puțin importante sunt dispozițiile legate de nevoia specializării organelor judiciare, așa cum o găsim clar precizată la art. 6: ”Persoanele care o exercită vor trebui să fie special pregătite şi formate pentru a se folosi de această pregătire în mod judicios şi conform funcţiilor şi mandatelor respective”. Nu întâmplător, art. 41 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară reglementează judecarea cauzelor cu minori de către tribunale specializate.
Regula 12 de la Beijing (Regula 85 ONU pentru protecția copiilor privați de libertate), se referă direct și explicit la polițiști: ”Pentru a se achita mai bine de funcţiile lor, ofiţerii de poliţie care se ocupă frecvent sau exclusiv de minori sau care se consacră, mai ales, prevenirii delincvenţei juvenile trebuie să primească o instruire şi o formaţie specială. În marile oraşe, ar trebui să fie create în acest scop servicii speciale de poliţie.” Dacă, în România, principiul specializării se regăsea la nivel de Parchete (până în 1989 a existat câte un procuror specializat în cauzele cu minori, renunțându-se în 1990 la această organizare), la Poliție aceste directive au fost aplicate prin personal specializat în cadrul serviciilor judiciar – care a urmat specializări – și a funcționat până prin 2005. Ulterior, această linie de muncă a dispărut.
Deși căzuta ca din cer, decizia ministrului Marcel Vela de organizare a unei structuri de Siguranță Școlară satisface întrucâtva aceste cerințe, dacă observăm că motivația sa era legată de ”combaterea infracționalității și violenței în școli și vecinătatea acestora”! https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/marcel-vela-anunta-infiintarea-directiei-pentru-siguranta-scolara-in-cadrul-politiei-romane-1365239 Faptul că nu s-a arătat preocupat de întreaga problematică a minorilor arată că inițiativa sudorului ajuns ministru de interne n-a avut ca izvor Regulile de la Beijing. A fost o măsură de PR și aceasta prost aplicată, astfel încât – încă de la ”facere” – scopul de combatere a infracționalității a fost uitat și Poliția Română s-a dotat cu o nouă structură de prevenire, intrând la concurență cu cea veche, care oricum își stabilise locul de acțiune în unitățile școlare. Apoi, dotată cu funcții atractive, structura de siguranță școlară a absorbit o mulțime de obligații, relații, nevoi, autosuficiențe.
Nu știu dacă reacția SPR Diamantul a avut vreun rol, cert este că după această poziție https://vestea.net/politia-scolara-raporteaza-dar-nu-ancheteaza/?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTEAAR1nHyBnEFOqC7MSFHaVArjuhXzXTPA6lQD8pFsPbMwrGytviE585Tp1OJ0_aem_AYFDeOCMVqAWnwKvM6gWw1Y3C44vOuMo1CyV88ESHfLKbkD3SCDbFftG-JJUwYYINki9ojs4lcYzQynOmW1Xdmwa IGPR a decis extinderea atribuțiilor lucrătorilor de siguranță școlară și în domeniul cercetării judiciare, ce-i drept în variante restrânse, doar pentru un set dintre infracțiuni, obligatoriu cu autori cunoscuți și săvârșite în incinta unităților școlare. Bine și așa, decât deloc!? Doar că – între timp – câteva structuri județene care nu aveau încadrați polițiști cu experiență în cercetarea penală, fiind pline de ”ajutători de băgători în seamă”, s-au blocat în dosare și atunci – în loc să rezolve problema punctual – IGPR vine cu soluția radicală a ridicării avizului tuturor polițiștilor din cadrul acestor structuri, cam 200 de polițiști la nivel național! Între noi fie vorba, nici nu prea aveau cu cine rezolva, câtă vreme la Direcție funcționează ofițeri direcționali care nu știau cum arată un dosar penal.
Ca să înțelegem rostul deciziei de a ”scoate din producție” cca 200 polițiști, am cerut IGPR-ului câteva date, am și primit răspuns. Se pare că ne confruntăm cu unele probleme de analfabetism funcțional la prutătoarea de vorbe de la centru, Olga Menaev, la care vedem deja de mai multă vreme că întâmpină dificultăți în înțelegerea adreselor (solicitărilor) noastre, puncyeaza Vitalie Josanu. De aceea, ne vedem văduviți de posibilitatea corelării și interpretării unor date de interes. Am cerut, de exemplu, numărul total al polițiștilor cu aviz de poliție judiciară și numărul polițiștilor de siguranță școlară care pierd acest aviz, ca urmare a dispoziției din 1 martie 2024. Oricum ar fi, în condițiile crizei de personal, 200 de polițiști nu e un număr de neglijat iar dacă ne raportăm la necesitatea specializării polițiștilor în cauzele cu minori, numărul prezintă deja cu totul alte valențe! Putem vedea măcar din statistica privind infracțiunilor în care sunt implicați minori:

La întrebarea noastră legată de Nota de fundamentare și studiul de impact care au stat la baza deciziei de modificare a Dispoziției 118/2022 (speram să nu vorbim despre părerologi) Olga Menaev ne spune că ”Această modificare a avut în vedere consolidarea rolului de prevenire și prezență activă în unitățile de învățământ a polițiștilor din cadrul structurilor de siguranță școlară”. Mai pe românește, deși la nivelul fiecărei unități județene aveam câte o structură de prevenire (CAPC) cu 2-3 lucrători, la care se adaugă structurile județene MAI, Agenția Națională Antidrog și Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, Inspectorul General crează o nouă mega structură de prevenire în care topește un lucrător de la poliția rutieră, cei 2-3 lucrători de prevenire și încă 5-6 lucrători de siguranță școlară! Cam 10 polițiști pe prevenire + 2 structuri specializate, una pe droguri și alta pe trafic de persoane: un adevărat lux, în condițiile în care criza de personal în structurile operative bate în 50%!
Din statistica pusă la dispoziție de IGPR, constatăm o creștere de la an la an a infracțiunilor la viața sexuală, un volum ce ar fi impus măsuri urgente, ce trebuiau să găsească pandant și în politicile de reorganizare. Or, în condițiile actuale, Poliția Română desființează singura structură specializată în cercetarea delincvenței juvenile, în loc să o dezvolte. Mai urât este că nu așează nimic în loc.
Am întrebat mai mulți șefi de diferite nivele, cu ce se vor ocupa cei 8-10 polițiști de prevenire în perioada vacanței – atâta vreme cât nu vor mai avea de lucru în dosare penale – și mulți dintre ei mi-au indicat activitatea în tabere. Doar că în fiecare județ se organizează maxim 3-4 tabere, iar într-o singură deplasare pe săptămână, un singur lucrător rezolvă satisfăcător nevoile de prevenire. Pentru ceilalți – în lipsă de idei – propunem IGPR achiziționarea de umbreluțe cu șezlong, pe care să le amplasăm în curtea inspectoratelor, ori măcar un set de undițe… găsim noi balta potrivită. Râdem-glumim, dar în mod vădit s-a comis o mare eroare: în loc să topească practic structurile de siguranță școlară în Compartimentele de Prevenire, conducerea Poliției Române avea prilejul să revadă Regulile de la Beijing și să organizeze o structură specializată în cercetarea cauzelor privind minorii.
Foarte probabil, din orgoliu, nu se va reveni niciodată asupra modificărilor Dispoziției 118/2022, chiar dacă multă lume – am văzut că, deși am fost primii, nu suntem nici singurul sindicat cu opinii critice – recunoaște că acestea au fost pripite, am zis-o și eu încă de la început https://sprd.ro/?p=2626. Faptul că mulți lucrători de siguranță școlară – avem și destui nemulțumiți – sunt satisfăcuți de perspectiva de a trage mâța de coadă, nu reprezintă un motiv serios al menținerii deciziei, câtă vreme îndepărtează Poliția Română de principiile convențiilor internaționale ratificate de România. Simt nevoia să repet: ”spețele privind minorii – chiar dacă nu sunt neapărat de o complexitate sporită – sunt de oarecare finețe procedurală și chiar tehnică. Audierea unui minor reprezintă mereu o provocare pentru organul judiciar, cu particularități ce impun abilități de comunicare aparte, niscaiva psihologie și câte ceva din științele educației, deprinderi care – odată intrat într-un mecanism continuu – ți le formezi, te specializezi, astfel încât să abordezi cu maximă eficiență orice provocare. Cercetările privind minorii confirmă constatările psihologilor potrivit cărora și minorul agresor are în spate probleme psihologice nerezolvate, ”mărunțișuri” care – dincolo de ”satisfacția” unei soluții – trebuie să antreneze prioritar măsuri de protecție/reinserție socială. Pentru asta, odată intrat în contact cu copilul – victimă sau agresor – trebuie să ai capacitatea „să-l citești”, să-i inspiri încredere, să empatizezi, într-un cuvânt să stăpânești o serie de abilități, ce definesc ”specializarea”!
Din nou, atrăgeam atenția în privința camerelor de audiere și nu dintr-o plăcere proprie de șicană (știam, desigur situația, dar gestul putea fi luat și ca un semnal de alarmă), ci în interesul urgentării organizării și dotării acestora. Extrem de importantă mi se pare și amenajarea unei camere de audiere pentru minori: ”importanța audierii unui minor într-un mediu cât mai familiar lui, evitând cât de mult poți, factori de stres care ar putea fi provocați de purtările cu mașinile poliției de la un sediu de poliție la altul, ambianța specifică unităților de poliție ori parchet, provocând un soi de intimidare, suficient cât să inhibe. Cele mai eficiente interacțiuni cu minorii sunt atunci când acestea se produc într-un spațiu prietenos, de aceea multe dintre Parchete – desigur, plasate la alt nivel de inteligență managerială – au amenajat spații speciale de audiere a minorilor, vopsite în culori blânde, cu jucării în preajmă… Acestea sunt însă prea puține, raportat la volumul solicitărilor, de aceea, soluțiile aflate la îndemâna Poliției Române constau în susținerea unor structuri de poliție judiciară specializate în cauzele cu minori (chiar cu varianta reorganizării, în această direcție, a Poliției Școlare) și dotarea acesteia cu tehnica audio-video care să le asigure mobilitate, astfel încât interacțiunile cu minorii să se petreacă în variante în care oficialitatea actelor de procedură penală să nu anuleze cu totul senzația minorului de familiaritate”.
Răspunsul primit, tot prin intermediul Olgăi Menaev e cât se poate de indiferent și lisit de perspectivă, tot din ciclul Radio Erevan. Ce întreb eu:
Și ce (vrea) să ne răspundă ”responsabilul” cu Legea 544/2001:

În mod vădit, aceste formulări evazive, arată că Poliția Română era total nepregătită la data de 01.03.2024 în ceea ce privește funcționalizarea camerelor de audiere. Să afirmi că ai cel puțin o cameră de audiere/județ, asta înseamnă să nu ai habar de volumul cercetărilor într-un județ. A… și să revenim la minori, cred că nu avem vreun naiv să găsească în acest răspuns și oarecare atenție acordată minorilor.
Acum, pe final, dacă nu se poate dezvolta din structura de siguranță școlară o structură specializată dedicată delincvenței juvenile, cu lucrători în subunități, măcar, într-o variantă de trecere/compromis, propun să se organizeze un compartiment specializat în cadrul Serviciului de Investigații Criminale, așa cum a funcționat până prin 2005. O variantă ar fi să absoarbă, cu tot cu funcții, polițiștii cu experiență în cercetarea penală din structurile de siguranță școlară, mai precizeaza Vitalie Josanu. (Sava N.).
Bibliografie:
Practici și norme privind sistemul de justiție juvenilă din România, Ministerul Justiției – UNICEF, 2003, 186 pp.
Ana Călin, Sorina Stanciu, manuela Roxana Iorga, Regulile de la Beijing cu privire la evaluarea de către serviciul de probațiune a minorilor care au săvârșit fapte penale, în EIRP Proceedings, vol. 3, 2008, pp. 137-143.
Regulile de la Beijing, https://anp.gov.ro/wp-content/uploads/sites/33/Documente%20utile%20pdf/AnsamblulregulilorminimealeNatiunilorUnitecuprivirelaadministrareajustitieipentruminori(Regulile%20de%20la%20Beijing).pdf
Eveniment
Peste 1400 de spectatori entuziaști la premiera de gală a comediei ÎN PIELEA MEA, cu: George Tănase, Ioana State, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Ioana Ginghină, Daria Jane, Mihai Găinușă
Premiera de gală a comediei „În pielea mea” de la Cinema City AFI Cotroceni București a fost primită pe 9 februarie de peste 1400 de spectatori cu aplauze, râsete și bucurie.
Numeroase vedete și influenceri au fost alături de actorii George Tănase, Ioana State, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Ioana Ginghină, Mihai Găinușă, Daria Jane, Cătălin Coșarcă și Toto Dumitrescu.
„Este o comedie care nu urmărește tiparele ultimelor comedii lansate în ultimul timp la noi. Filmul are o narațiune jucăușă cu personaje construite în jurul unei tematici aprins dezbătută în societatea de astăzi. Filmul nu conține înjurături și este bazat pe situații inspirate din viața reală.”, spune regizorul Paul Decu.
Echipa filmului „În pielea mea”, scris și regizat de Paul Decu, propune spectatorilor o abordare amuzantă a unei situații des întâlnite în micile certuri dintr-un cuplu: pentru cine e mai greu/ mai ușor. În urma unei provocări pe care patru cupluri de prieteni o duc la bun sfârșit, după multe peripeții, într-un weekend, personajele ajung să câștige o altă viziune despre relațiile lor, lăsând deoparte presupunerile, orgoliile și preconcepțiile, pentru a încerca să comunice mai bine între ei.

Cu râs pe săturate, surprize și personaje pline de viață, comedia independentă „În pielea mea” intră în cinematografele din toată țara din 10 februarie.
Spectatorilor li s-a pregătit o surpriză pentru data de 12 februarie: o seară specială „Date Night” organizată în mai multe cinematografe din rețeaua Cinema City unde toți cei care cumpără un bilet la comedia „În pielea mea” vor primi un premiu garantat din partea Avon.
Până pe 23 februarie, toți spectatorii din țară care și-au cumpărat bilet la filmul „În pielea mea” se pot înscrie în cursa pentru un iPhone 17 Pro Max, încărcând dovada achiziției biletului la cinema în formularul dedicat concursului, premiul fiind oferit prin tragere la sorți pe 24 februarie.
După proiecțiile speciale din Arad, Timișoara, Alba Iulia, Sibiu, Brașov, Cluj-Napoca, Baia Mare, Oradea, cu săli pline, multe aplauze, râsete și discuții îndelungate cu spectatorii curioși și încântați de poveste și de prestațiile actorilor, caravana „În pielea mea” continuă în mai multe orașe.
Pe 11 februarie va avea loc proiecția specială „În pielea mea” de la Cinema City din City Park Constanța, de la 18:30, unde regizorul Paul Decu și actrița Azaleea Necula, originari din Constanța și împrejurimi, vor prezenta filmul alături de colegii lor Ioana State, Alexandra Răduță și Gabriel Vatavu.
Cinema City Shopping City Galați invită spectatorii pe 12 februarie de la 18:30 la întâlnirea cu actrițele Ioana State și Azaleea Necula și regizorul Paul Decu.
Pe 13 februarie la ora 18:30, spectatorii din Iași sunt invitați la proiecția specială din Cinema City Iulius Mall, alături de regizorul Paul Decu și de actorii Gabriel Vatavu, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță.
De „Ziua Îndrăgostiților”, pe 14 februarie, în Cinema City Iulius Mall Suceava, de la 18:30, spectatorii sunt invitați la film alături de regizorul Paul Decu și de actorii Sergiu Costache, Vlad si Oana Gherman, Alexandra Răduță.
Cineplexx Băneasa Shopping City București găzduiește o proiecție specială în prezența întregii echipe pe 15 februarie, de la 17:30.
În Craiova, regizorul Paul Decu și actorii Sergiu Costache, Azaleea Necula și Oana Gherman vor ajunge la cinematograful Inspire VIP Electroputere Mall pe 16 februarie de la ora 18:00.
Actorii Vlad Gherman, Oana Gherman și Ioana Ginghină vin la întâlnirea cu publicul din Cinema City Vivo! Pitești pe 17 februarie, de la 18:30 și vor participa la o discuție după proiecție, alături de regizorul Paul Decu.
Caravana „În pielea mea” ajunge la Cinema City Shopping City Ploiești, pe 18 februarie, de la 18:30, la proiecția specială introdusă de regizorul Paul Decu, alături de actorii Ioana State, Vlad și Oana Gherman, Azaleea Necula și Gabriel Vatavu.
O comedie actuală și spumoasă, filmul „În pielea mea” este distribuit de T.R.I.B.E. Films.
TRAILER: https://bit.ly/InPieleaMea
Site oficial: inpieleamea.ro
Mai multe detalii, imagini de la filmări, fragmente din film, declarații din partea actorilor și informații despre concursuri sunt disponibile pe paginile social media ale filmului de Facebook, Instagram, TikTok.
Adrian Pădurețu semnează imaginea filmului. De sunet s-a ocupat Bogdan Ivanovici, de scenografie Anca Miron, iar de costume Francisca Vass.
„În Pielea Mea” este un film produs de: CB MOTION PICTURES.
Producător asociat: MAGNETIC MEDIA PRODUCTIONS
Producător: Claudiu Boboc
Producător executiv: Adela Mara
Manager producție: Iulia Cezara Roșu
Casting: ELEPHANT MEDIA
Realizat cu sprijinul:
Co-finanțatori: C&C HOUSE RESIDENCE, S&I BEST CORPORATION WEB DESIGN, CLIMA FREON
Sponsori: CLINICA RMN TINERETULUI; CLINICA IMAMED; OMV PETROM; MIKO BEAUTY PALACE; ȘERBAN & ASOCIAȚII; ESTEEM BODY SCULPT & SPA; PIZZERIA VOLARE; MERLIN’S; DOWNTOWN FITNESS MATEI BASARAB; THE COFFEE HOUSE; CLAUMAR PESCAR; UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI
Parteneri: AUTO ITALIA IMPEX SRL; KGM BUCUREȘTI – SMT PALLADY; RAZELM LUXURY RESORT – JURILOVCA; SCEMTOVICI & BENOWITZ GALLERY; CREATIVE AVOCADOS; ALCHEMICO.
Partener social: Asociația „România Zâmbește”.
Distribuitor: T.R.I.B.E. Films.
www.facebook.com/TribeFilms.ro – www.instagram.com/tribefilms.ro/
Partener media principal: VIRGIN RADIO ROMANIA
Parteneri media: CineFan, News.ro, Zile și Nopți, Cinemap, Revista FILM, Playtech, Happ.ro, Cinefilia, Daily Magazine, Filme-carti, MovieNews, The Movienator, Munteanu.
Cultură
The Grand Ball of Princes and Princesses Monte-Carlo: O noapte cu strălucire la Iași
O experiență unică în viață, adusă de unul dintre cele mai importante evenimente din Monaco, care va avea loc în Palatul Culturii – Iași.

Se desfășoară încet, sub șoaptele aurite ale istoriei și ecourile măreției regale, o noapte de splendoare unică care va avea loc în inima României. Pe 6 septembrie 2025, Balul Grandios al Prinților și Prințeselor de la Monte-Carlo va umple sălile Palatului Culturii din Iași, aducând cu el eleganța atemporală a celor mai ilustre tradiții monegasce.
De secole, Monte-Carlo este sinonim cu grația, noblețea și arta celebrării — o lume în care prinții și prințesele, împodobiți cu mătase și diamante, dansează pe podele de marmură sub lumina a mii de candelabre. Acum, această moștenire a rafinamentului părăsește Coasta de Azur și aduce cu ea spiritul Balului Grandios, un spectacol care depășește granițele și transformă visele în realitate.
–
O noapte de opulență și farmec
Când ușile Palatului Culturii se vor deschide, oaspeții vor păși într-o lume unde fantezia devine realitate. Balul Grandios va aduce în fața invitaților un spectacol de simfonii orchestrale, valsuri care plutesc prin aer ca niște ecouri ale trecutului, și cine cu lumânări demne de regalitate.
Nobili din toată Europa și nu numai se vor reuni, uniți sub semnul grației, moștenirii și eleganței. Fiecare detaliu va purta semnătura stilului Monte Carlo: strălucirea cupelor de șampanie, foșnetul mătăsii pe podelele poleite, și mirosul florilor de sezon, toate într-o atmosferă regală.
Va fi o celebrare nu doar a frumuseții și rafinamentului, ci și a legăturii dintre trecut și prezent, între aristocrația românească și farmecul etern al Monaco-ului.
–
Iași: Oraș al culturii și patrimoniului regal
Nu există loc mai potrivit pentru acest eveniment grandios decât Iașiul, un oraș a cărui esență este pătrunsă de eleganță aristocratică și prestigiu cultural. Cunoscut drept Capitala Culturală a Europei și Oraș Regal, Iașiul a fost de multă vreme un simbol al intelectului, rafinamentului și strălucirii artistice.
Străzile sale spun povești cu poeți și regi, iar palatele și monumentele sale aduc un omagiu trecutului nobil. În centrul acestei sărbători se află Palatul Culturii, o bijuterie arhitecturală neo-gotică, considerată una dintre cele mai impunătoare clădiri din țară.
Construit între 1906 și 1925, palatul a fost ridicat pe ruinele fostei Curți Domnești a Moldovei. Acum, în aceste săli încărcate de istorie, Balul va prinde viață — un spectacol de coroane strălucitoare, rochii ample și amintiri ale unui timp regal care nu va fi uitat.
–
O moștenire a eleganței care continuă
Balul Grandios al Prinților și Prințeselor din Monte-Carlo este o celebrare a tradiției și nobleței, o călătorie prin istorie și o reafirmare a valorilor regale.
Acum, pentru prima dată, Iașiul devine scena acestui spectacol unic, aducând magia Monaco-ului în inima României. În noaptea de 6 septembrie, sub candelabrele de cristal ale Palatului Culturii, trecutul și prezentul vor dansa împreună, iar strălucirea Monte-Carlo-ului va găsi un nou cămin în orașul regal al României.
Pentru cei care visează în aur și dansuri nobile, acesta nu este doar un eveniment. Este istorie în devenire.
Get in touch
NOBLE MONTE-CARLO
8 Rue des Oliviers, Monte-Carlo
98000 – Principality of Monaco
Phone number: +377607934575 (Monaco)
Email: grandbal@noblemontecarlo.mc
Eveniment
Restaurant botez București – Primul eveniment special al copilului tău la Restaurant Casa Brândușa
-
Exclusivacum 3 luniCum să protejezi suspensia mașinii când este încărcată? Află toate informațiile aici
-
Socialacum 3 luniCe materiale sunt cele mai potrivite pentru pijamalele de damă în sezonul cald?
-
Afaceriacum 3 luni546 de creatori inscrisi intr-o competitie de beauty: cum pot castiga bani din recomandari online
-
Uncategorizedacum o lună
Samsung lansează gama completă de televizoare cu AI pentru 2026
-
Sportacum 3 luniRolul sportului în dezvoltarea tinerilor și în educația prin disciplină
-
Afaceriacum 3 luniPadbol România ajunge în Valea Jiului. Petrila devine centru oficial!
-
Uncategorizedacum 3 luniParcarea la Otopeni în 2026: cum rezervi, cât costă și ce să verifici?
-
Afaceriacum 3 luniCum să îți organizezi căutarea de joburi pe județe și orașe

