Persoanele care părăsesc piaţa reglementată de furnizare a energiei electrice află că, în piaţa liberă, preţurile sunt mai mici. La pachet cu preţurile mai mici vin însă şi anumite condiţii restrictive, precum un termen limitat al contractului (un an, maximum doi) şi imposibilitatea de a mai reveni vreodată în reglementat, unde statul încă are pârghii să intervină pe preţ.

Ne folosim de comparatorul de tarife pus la dispoziţie pe site-ul propriu de Autoritatea pentru Reglementare în Energie. Pentru a avea o imagine corectă, trebuie să uniformizăm nomenclatorii comparaţiei: joasă tensiune, fără tarifele reglementate incluse, între 1.000 şi 2.500 de kWh anual. Luăm în considerare patru mari oraşe din ţară, corespunzătoare ariei de distribuţiei a a celor patru furnizori impliciţi, de Ultimă Instanţă: Bucureşti,  pentru Enel Energie Muntenia, Iaşi, pentru E.ON Energie, Craiova, pentru CEZ şi Cluj – Napoca, pentru Electrica Furnizare.

Mai întâi de toate, trebuie precizat că energia contează în proporţie de circa 40% în preţul final, retul fiind transport, distribuţie, taxe încasate de stat. Aşadar, o economie de 20% la preţul de vânzare al energiei în piaţa liberă înseamnă o factură mai mică cu aproximativ 8%.

Bucureşti: Preţul reglementat al Enel Energie Muntenia este de 0,24 lei/kWh. Pe piaţa liberă, avem mai multe oferte mai avantajoase decât pe reglementat. Cea mai bună este a Tinmar Ind, care vine cu 0,18 lei/kWh, adică mai ieftin cu 25% (11% în factură), o economie considerabilă. Oferta celor de la Tinmar este însă valabilă doar o lună. A doua cea mai bună ofertă este a Restart One, care vine cu un preţ de 0,183 lei/kWh, mai mic cu 24% (10,5% în factură) faţă de referinţă. Și această ofertă este limitată la doar 40 de zile. Fidelis proprune 0,2 lei/kWh, mai puţin cu 20% (8% în factură) faţă de reglementat.

Mai sunt încă cel puţin 10 alte oferte al furnizorilor din piaţa liberă cu un preţ mai bun decât al funrizorului implicit Enel Energie Muntenia. Culmea, chiar acest furnizor vine pe piaţa liberă cu o ofertă mai avantajoasă decât pe reglementat, astfel încât se poate obţine o factură mai mică rămânând client al aceleiaşi firme. Nu este un lucru surprinzător ca aceeaşi firmă să concureze pe aceeaşi clienţi, pe două pieţe, având în vedere că fiecare alegere comportă avantaje şi dezavantaje, pe care le vom detalia.

Cluj-Napoca: Preţul Reglementat al Electrica este de 0,27 lei/kWh. Pe piaţa liberă, cele mai bune trei oferte sunt aceleaşi ca şi la Bucureşti, Tinmar, Restart One şi Fidelis, la aceleaşi niveluri de preţ. Având în vedere referinţa mai mare, reducerea din piaţa liberă este aici şi mai mare, peste 30% (13% în factură).

Iaşi: E.ON are un preţ reglementat de 0,287 lei/kWh. Ofertele mai bune din piaţa liberă sunt aceleaşi, dar având în vedere referinţa, economia maximă care se poate face este de aproape 35%, adică 15% în factură.

Craiova: Situaţia este la fel ca la Iaşi, economia realizată aceeaşi, având în vedere referinţa CEZ  de 0,28 lei/kWh.

Aşadar, trecerea în piaţa liberă aduce, în nici o lună, o economie de până la 15% la factura la curent. Dar cum se face această trecere, pas cu pas?

Schimbarea furnizorului, posibilă şi dacă ai datorii la cel vechi

Consumatorul casnic de energie electrică poate încheia contracte pentru furnizare negociată cu orice deţinător de licenţă de furnizare a energiei electrice care activează în piaţa cu amănuntul, negociind cu acesta atât preţul, cât şi clauzele contractului. Se completează o cerere, online sau prin poştă, şi, mai departe, se ocupă firma. Transferul la un alt furnizor se poate face chiar dacă înregistraţi restanţe la vechiul furnizor. În cazul în care decideţi să nu le plătiţi, vechiul furnizor nu se poate opune transferului, urmând a-şi recupera creanţa prin metode legale. Schimbarea furnizorului nu presupune şi schimbarea contorului de curent şi nici modificarea reţelei de distribuţie, care rămâne aceeaşi. Transferul clientului se face doar scriptic.

Chiar ANRE, autoritatea cu atribuţii în reglementarea pieţei locale de energie, recomandă trecerea în piaţa liberă, pentru avantaje financiare, având în vedere că piaţa funrizorilor impliciţi, pe care instituţia o reglementează , va fi mereu mai scumpă, pentru că reprezintă soluţia cea mai sigură la oscilaţiile de preţ din piaţă, lucru care vine la pachet cu un cost suplimentar.  „În prezent, clienţii casnici au posibilitatea de a-şi schimba gratuit, în maxim 21 de zile, furnizorul şi pot încheia contracte în regim concurenţial, cu oricare dintre furnizorii activi pe piaţa de energie electrică din România, acest serviciu nefiind limitat la o anumită zonă geografică de deservire. În acest sens, ANRE recomandă clienţilor casnici să parcurgă, cu atenţie, toate informaţiile prezentate de furnizori, în vederea alegerii celei mai avantajoase oferte“, precizează reprezentanţii ANRE.

La vremuri noi, tot noi…

De la startul (2015),  procesului de liberalizare a pieţei de energie pentru cei nouă milioane de clienţi casnici din România şi până în prezent, 1 milion de persoane au trecut la un alt furnizor. Procesul de schimbare a furnizorului s-a accelerat în ultimii doi ani, pentru că firmele au venit cu oferte spectaculoase în încercarea lor de a atrage clienţi. Anul trecut, de exemplu, se putea face o economie la factură de chiar 28%. După convulsiile de anul trecut din piaţa energiei, cu preţuri care au urcat şi cu 300%, mulţi dintre furnizori nu şi-au mai putut păstra ofertele pentru potenţialii clienţi. De fapt, mulţi dintre furnizori au şi dipărut, intrând în faliment, astfel încât şi piaţa liberă a ajuns tot o competiţie între cei patru „mari”: Enel, CEZ, E.ON şi Electrica. Potrivit datelor ANRE, din 1,07 milioane de persoane care au ales să schimbe furnizorul, 0,96 milioane au rămas la aceeaşi firmă, una dintre cele patru menţionate. Restul celor 80 de furnizori autorizaţi s-au luptat între ei pentru 100.000 de clienţi, dovadă că atunci când eşti deja o companie solidă, tot tu faci jocurile pe piaţă.

…cu avantaje şi dezavantaje

Există beneficii certe prin schimbarea frunizorului. În primul rând, garanţia preţului pe perioada de derulare a contractului, indiferent de ceea ce se întâmplă în piaţă. Contractele furnizorilor presupun existenţa unui preţ ferm pe kWh, pe toată durata contractului, un an sau doi, indiferent de costurile pe care le are furnizorul cu achiziţia energiei. În cazul în care consumatorii rămân în sistemul reglementat, preţul se va schimba de cel puţin două ori pe an (de obicei în iunie şi ianuarie), momente la care ANRE va aviza tarifele finale, iar aceste tarife vor ţine cont de preţul energiei electrice din piaţă, pe care furnizorii o vor achiziţiona pentru clienţii lor. Astfel, clienţii sunt expuşi la variaţiile de preţ de pe piaţa energiei, inclusiv piaţa spot. Un exemplu bun este 2017, când factura a crescut cu peste 10% din pricina fluctuaţiilor de piaţă. Reversul medaliei este că alegerea pieţei libere nu presupune şi informarea asupra a ceea ce se va întâmpla cu preţul după perioada asumată în contract.

 În al doilea rând vorbim de nivelul preţului. Tarifele practicate de furnizori pentru piaţa concurenţială sunt mai mici decât cele practicate de marii furnizori de ultimă instanţă (FUI) pentru clienţii care rămân alimentaţi în regimul vechi, de serviciu universal. Dar trebuie citit cu maximă atenţie contractul, pentru că poate ascunde capcane, precum diverse taxe cerute de furnizor, sau un abonament de rezervare zilnică, care poate să impună ca preţul final plătit să nu fie chiar acela cu care aţi fost atras să semnaţi. Deci, atenţie!

Fie că rămân la acelaşi furnizor, dar trec pe contracte pe piaţa liberă, fie că schimbă şi furnizorul, consumatorii de energie electrică trebuie să ştie că această mutare nu prezintă vreun risc de a rămâne fără curent. În cazul în care furnizorul ales dă faliment, locul de consum este preluat automat de furnizorul de ultimă instanţă al zonei (unul dintre cei patru mari), în regim de serviciu universal. Clientul nu va rămâne niciun moment fără energie electrică. Este adevărat că, în perioada în care trece automat în regim de serviciu universal, va plăti preţurile avizate.

România are circa nouă milioane de consumatori casnici de energie electrică, arondaţi celor peste 80 de furnizori cu licenţă. Dacă firmele care vând energia sunt multe, reţelele de distribuţie sunt doar patru, împărţite pe regiuni: Enel, CEZ, E.ON şi Electrica.

„Clienţii casnici au posibilitatea de a-şi schimba gratuit, în maxim 21 de zile, furnizorul şi pot încheia contracte în regim concurenţial, cu oricare dintre furnizorii activi pe piaţa de energie electrică din România, acest serviciu nefiind limitat la o anumită zonă geografică de deservire.”

ANRE

(Articol publicat în ediţia revistei Capital de luni, 27 august 2018. Publicaţia este disponibilă la centrele de difuzare a presei din întreaga ţară.)