Eveniment
„proiectul pilot” nu nici proiect și nu e nici pilot – Ziarul Incisiv de Prahova
La nivelul familiei ordine si aparare s-a format in ultimii ani, cam de pe vremea lui Dorneanu, o perceptie ca judecatorii CCR lucreaza si conlucreaza cu politicul, impotriva acesteia, ca parte a unui aranjament mutual pentru un tratament indulgent si favorabil in ceea priveste drepturile magistratilor
Observati ca folosesc “perceptie”, pentru ca nu avem o certitudine intemeiata pe probe solide, cum ar fi niste inregistrari video-audio ( cum au mai scapat prin presa, in unele cazuri celebre), dezvaluie Emil Pascut de la sindicatul Diamantul..
Insa daca arata ca o rata si macane ca o rata, pai atunci trebuie sa fie o rata. Rationament deductiv.
Coincidenta, ultimii doi presedinti CCR sunt oameni care au avut legaturi “de sange” cu PSD.
Actualul presedinte CCR, Marian Enache, a fost deputat în mai multe legislaturi, pe listele FSN, PDSR și PSD. În 1993 a fost consilier prezidențial al lui Ion Iliescu. Potrivit unor articole de presa, Enache ar fi avut chiar si un dosar de colaborator cu Securitatea care, foarte convenabil, a “disparut”. (Cam cum a disparut si dosarul lui Basescu, pana cand a reaparut, intr-un moment cand Marinarul nu a mai prezenta utilitate pentru “deep state”)
Fostul presedinte CCR, Valer Dorneanu, a fost parlamentar PSD, presedintele Camerei Deputatilor intre 2000 si 2004 si ministru-delegat intre 1992 si 1995, in Guvernul Vacaroiu. Intre 1990 si 1992 a fost consilier pe probleme de legislatie al presedintelui de atunci, Ion Iliescu. Deci pesedist greu si el.
A fost un adevarat soc pentru noi cand recent, CCR-ul lui Enache a respins criticile de neconstitutionalitate ale OUG 59/2017 intemeiate pe motivul nesolicitarii avizului de specialitate de la Consiliul Legislativ, mai inainte de adoptarea ordonantei, mai dezvaluie sursa citata.
Ca o paranteza, OUG 59/2017 este emanatia otravita a PSD-ului din vremea cuplului toxic Dragnea-Olguta Vasilescu, o norma care ne-a diminuat pensiile militare cu cca 1/3 si a transformat, in acelasi timp, retinerea CIBS-ului ( 25% din brut, egal cu CAS) de la politisti si militari, intr-un mijloc de imbogatire nejustificata a statului ( pentru aspectul lipsei unei contraprestatii reale a statului).
Asa cum am avertizat de mai multe ori, in mod unitar, in spatiul legislativ si politic, in spatiul judecatoresc si cel ccr-ist, pensiile militare sunt percepute ca “necontributive”. Modul in care s-a aplicat recent, supraimpozitarea introdusa prin legea 282/2023, dovedeste fara dubiu, aceasta viziune a celor care ne dirijeaza destinele.
Ca o paranteza la paranteza, pentru mine este incomprehensibil cum acest subiect monstruos care priveste regimul juridic defectuos, de-a dreptul irational al al CIB-ului, lipsa de contraprestatie efectiva din partea statului, si nu in ultimul rand efectul crunt ca pensia militara e considerata necontributiva, taxata la sange si actualizata din an in pasti, lipseste total din agenda publica a celorlalti lideri sindicali, inclusiv din agenda organizatiilor pensionarilor militari.
La intalnirea asta proaspata de la MAI cu “Excelenta” Ciolacu ( ca cica asa se gudura unul pe la sedinta, cu “ excelenta”) , n-a atins niciunul, problemele generate de plata CIBS, puncteaza Emil Pascut.
Sunt unii pe care nu-i duce capul. Care daca au ajuns la sedinta MAI, ei cica au ajuns la “struguri”. E clar, astia s-au realizat. Si-au atins maximul. Atat ii duce bibilica. N-am asteptari nici de la SNPPC-ul lui Zelca. Insa sunt dezamagit ca Andreica si Lincu, cu care am o relatie pe care as caracteriza-o de amicitie si respect reciproc si cu care am mai atins, in ultimii 5 ani, subiectul asta al CIB-ului, nu il apreciaza la gravitatea pe care o i-o acord eu si nu se angajeaza si ei, public, pe subiectul asta grav. Capul ii duce, pot intelege concepte juridice complexe si au acces in zone mai inalte si mai largi decat ajung eu. Deci nu ma deranjeaza liderii “ reprezentativi” de nivel strugurel, insa sunt dezamagit de lipsa de reactie a oamenilor pentru care am apreciere si asteptare.
Inchei parantezele, ca sa ma intorc de unde am plecat. Adica la CCR.
Intr-o jurisprudenta anterioara consistenta si relativ fresh, CCR a analizat rand pe rand, toate felurile de avize si toate institutiile (consiliile) dadatoare de aviz in procesul de nastere legislativa, separand pe cele cu relevanta constitutionala de cele de natura doar legala si deci fara relevanta din perspectiva incalcarii constitutiei.
Ca sa citez doar din decizia 221/2020, CCR a retinut: “ În privinţa Consiliului Legislativ Curtea Constituţională a avut în vedere faptul că atribuţia sa de avizare din cadrul procedurilor de adoptare a unor acte normative este menţionată expres chiar în Constituţie, ceea ce permite calificarea ei drept “obligaţie constituţională” a cărei nerespectare atrage “neconstituţionalitatea legii sau a ordonanţei – simplă sau de urgenţă”
Se naste firesc intrebarea ce forta obscura a raului a intervenit sa schimbe o jurisprudenta clara, densa a CCR, astfel incat sa fie respinsa exceptia de neconstitutionalitate a OUG 59/2017 pe motivul nesolicitarii avizului Consiliului Legislativ?
Motivarea deciziei de respingere inca nu s-a publicat. Sunt tare tare curios sa o vad.
Asa ajung, de fapt, de unde am plecat. Desi mi-a luat un kilometru, partea “introductiva”.
Am vrut sa va atrag atentia asupra unei decizii CCR proaspete de respingere, decizia 599 din 21 noiembrie 2023, publicata pe 17 ianuarie in Monitorul Oficial.
Deci, celor interesati de scrierile mele, va este cunoscut ca in ultimii 5 ani, am atacat la CCR din diverse unghiuri, normele noastre de salarizare in cascada, care ca intr-un lant se reactiveaza unele pe alte, dupa ce aparent au fost abrogate. Si care au format in perioada 2010- prezent, baza pentru faimoasa “ inghetare”.
CCR-ul le-a calcat pe toate in picioare, esential sub pretextul ca nu exista o reactivare a normelor abrogate si ca am eu vedenii.
Insa in exceptia analizata in decizia 599/2023, am avut o abordare distincta, deosebita.
Am contestat interpretarea ( deja uniformizata la nivelul sistemului judecatoresc) potrivit careia sumele compensatorii tranzitorii din salariul de functie/solda de functie se iau in considerare la analiza conformitatii cu regula constitutionala potrivit careia salariul lunar nu poate fi mai mic decat salariul minim garantat.
Redau un pic mai jos, o parte din argumentele mele, astfel cum au fost sintetic in decizia 599/2023.
“12. Se afirmă că în perioada din 2010 până în prezent, de aplicare tranzitorie a legilor-cadru de salarizare, legiuitorul a suprimat unele dintre sporurile şi suplimentele acordate potrivit legislaţiei valabile în anul 2009 şi a instituit, temporar, drepturi băneşti în cuantum echivalent cu cuantumul fostelor sporuri şi suplimente care nu au mai fost recunoscute prin Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în scopul de a nu scădea veniturile salariale ale bugetarilor în plată, în luna decembrie 2009. Aceste drepturi compensatorii tranzitorii au fost recunoscute prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 şi art. 31 alin. (5) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, iar existenţa lor “tranzitorie” s-a perpetuat până în prezent, întrucât nu s-a reuşit o aplicare completa a noului sistem de salarizare pentru personalul bugetar. În ciuda scopului legiuitorului de a le recunoaşte doar temporar, ele încă supravieţuiesc ca elemente de salarizare, chiar şi după intrarea în vigoare, de la 1 iulie 2017, a Legii-cadru nr. 153/2017, datorită strategiei legiuitorului ca această lege să intre în vigoare treptat, şi nu dintr-odată.
13. Ca atare, existenţa acestor drepturi compensatorii tranzitorii conduce la două interpretări posibile ale art. 7 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017 şi ale art. 87 alin. (2) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, din perspectiva dreptului la salariu, prevăzut de art. 41 alin. (2) din Constituţie. Astfel, într-o primă interpretare, conformarea salariului de funcţie la exigenţa salariului minim brut pe ţară garantat în plată nu se analizează prin luarea în considerare a cuantumurilor acestor drepturi tranzitorii. Într-un al doilea înţeles posibil al textelor criticate, contrar art. 41 alin. (2) din Constituţie, conformarea salariului de funcţie la exigenţa salariului minim brut pe ţară garantat în plată se analizează prin luarea în considerare a cuantumului salariului de funcţie majorat cu cuantumurile acestor drepturi suplimentare tranzitorii care încă există în structura salariului de funcţie.
14. Se apreciază că art. 7 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017 şi art. 87 alin. (2) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, interpretate în sensul în care conformarea salariului de funcţie la exigenţa salariului minim brut pe ţară garantat în plată se analizează prin luarea în considerare a cuantumului salariului de funcţie majorat cu cuantumurile acestor drepturi suplimentare tranzitorii din structura salariului de funcţie, încalcă şi principiul nediscriminării în exercitarea dreptului la salariu minim, întrucât pentru orice alte categorii de salariaţi decât poliţiştii, comparaţia între remuneraţia de bază şi salariul minim, deci analiza de respectare a dreptului prevăzut de art. 41 alin. (2) din Constituţie, se realizează fără a se lua în considerare drepturile suplimentare introduse în remuneraţia principală. În acest context, se afirmă că prezintă relevanţă în cauză şi împrejurarea că în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, cu ocazia soluţionării unor speţe privind interpretarea Directivei 96/71/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii, s-a stabilit că majorările şi sporurile, care nu sunt definite drept elemente care fac parte din salariul minim prevăzut de legislaţia sau de practica naţională a statului membru şi care modifică raportul dintre prestaţia lucrătorului, pe de o parte, şi contraprestaţia pe care acesta o primeşte, pe de altă parte, nu pot, în temeiul dispoziţiilor Directivei 96/71/CE să fie considerate astfel de elemente salariale (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 14 aprilie 2005, pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în Cauza Comisia Comunităţilor Europene împotriva Republicii Federale Germania, C-341/02, punctul 39).”
Toata munca asta, in zadar! CCR a respins exceptia ca inadmisibila, pe motiv ca este o chestiune de interpretare a legislatiei si care tine este apanajul instantelor.
Au procedat corect? Au fost obiectivi? Eu cred ca nu! Era o chestie care tinea de interpretarea judecatoreasca doar daca existau cel putin doua curente de interpretare. In practica, se contureaza de obicei, pe o interpretare a unei norme dificile, o teza majoritara a instantelor si una minoritara.
Si atunci se sesizeaza ICCJ, sa clarifice conform competentei. Insa acolo unde exista o singura interpretare uniforma la nivelul instantelor, care este suplimentar criticata ca neconstitutionala, ICCJ nu mai poate interveni. Acolo este treaba CCR sa inlature interpretarea asumata de toate instantele, dar neconstitutionala.
Asa ca, ramane cum era, cel putin cat timp avem un CCR in componenta asta, “perceputa” ca fiind sub influenta pesedista.
Ce-o mai fi, “vom vedea”, cum le-a zis Excelenta Ciolacu, reprezentantilor sindicali adunati la sedinta de socializare de la MAI cu seful Guvernului, mai precizeaza Emil Pascut.
In decizia nr. 51/2020, CCR nu a avut nicio retinere sa judece pe fond, interpretarea ( unica si obligatorie) facuta de ICCJ, pe marginea sporului de doctorat ( suma compensatorie). La fel ca in cauza judecata prin decizia nr.599/2023, si acolo era tot o chestiune de interpretare unica, uniforma, standardizata a legislatiei. (Sava N.).
Eveniment
Peste 1400 de spectatori entuziaști la premiera de gală a comediei ÎN PIELEA MEA, cu: George Tănase, Ioana State, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Ioana Ginghină, Daria Jane, Mihai Găinușă
Premiera de gală a comediei „În pielea mea” de la Cinema City AFI Cotroceni București a fost primită pe 9 februarie de peste 1400 de spectatori cu aplauze, râsete și bucurie.
Numeroase vedete și influenceri au fost alături de actorii George Tănase, Ioana State, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Ioana Ginghină, Mihai Găinușă, Daria Jane, Cătălin Coșarcă și Toto Dumitrescu.
„Este o comedie care nu urmărește tiparele ultimelor comedii lansate în ultimul timp la noi. Filmul are o narațiune jucăușă cu personaje construite în jurul unei tematici aprins dezbătută în societatea de astăzi. Filmul nu conține înjurături și este bazat pe situații inspirate din viața reală.”, spune regizorul Paul Decu.
Echipa filmului „În pielea mea”, scris și regizat de Paul Decu, propune spectatorilor o abordare amuzantă a unei situații des întâlnite în micile certuri dintr-un cuplu: pentru cine e mai greu/ mai ușor. În urma unei provocări pe care patru cupluri de prieteni o duc la bun sfârșit, după multe peripeții, într-un weekend, personajele ajung să câștige o altă viziune despre relațiile lor, lăsând deoparte presupunerile, orgoliile și preconcepțiile, pentru a încerca să comunice mai bine între ei.

Cu râs pe săturate, surprize și personaje pline de viață, comedia independentă „În pielea mea” intră în cinematografele din toată țara din 10 februarie.
Spectatorilor li s-a pregătit o surpriză pentru data de 12 februarie: o seară specială „Date Night” organizată în mai multe cinematografe din rețeaua Cinema City unde toți cei care cumpără un bilet la comedia „În pielea mea” vor primi un premiu garantat din partea Avon.
Până pe 23 februarie, toți spectatorii din țară care și-au cumpărat bilet la filmul „În pielea mea” se pot înscrie în cursa pentru un iPhone 17 Pro Max, încărcând dovada achiziției biletului la cinema în formularul dedicat concursului, premiul fiind oferit prin tragere la sorți pe 24 februarie.
După proiecțiile speciale din Arad, Timișoara, Alba Iulia, Sibiu, Brașov, Cluj-Napoca, Baia Mare, Oradea, cu săli pline, multe aplauze, râsete și discuții îndelungate cu spectatorii curioși și încântați de poveste și de prestațiile actorilor, caravana „În pielea mea” continuă în mai multe orașe.
Pe 11 februarie va avea loc proiecția specială „În pielea mea” de la Cinema City din City Park Constanța, de la 18:30, unde regizorul Paul Decu și actrița Azaleea Necula, originari din Constanța și împrejurimi, vor prezenta filmul alături de colegii lor Ioana State, Alexandra Răduță și Gabriel Vatavu.
Cinema City Shopping City Galați invită spectatorii pe 12 februarie de la 18:30 la întâlnirea cu actrițele Ioana State și Azaleea Necula și regizorul Paul Decu.
Pe 13 februarie la ora 18:30, spectatorii din Iași sunt invitați la proiecția specială din Cinema City Iulius Mall, alături de regizorul Paul Decu și de actorii Gabriel Vatavu, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță.
De „Ziua Îndrăgostiților”, pe 14 februarie, în Cinema City Iulius Mall Suceava, de la 18:30, spectatorii sunt invitați la film alături de regizorul Paul Decu și de actorii Sergiu Costache, Vlad si Oana Gherman, Alexandra Răduță.
Cineplexx Băneasa Shopping City București găzduiește o proiecție specială în prezența întregii echipe pe 15 februarie, de la 17:30.
În Craiova, regizorul Paul Decu și actorii Sergiu Costache, Azaleea Necula și Oana Gherman vor ajunge la cinematograful Inspire VIP Electroputere Mall pe 16 februarie de la ora 18:00.
Actorii Vlad Gherman, Oana Gherman și Ioana Ginghină vin la întâlnirea cu publicul din Cinema City Vivo! Pitești pe 17 februarie, de la 18:30 și vor participa la o discuție după proiecție, alături de regizorul Paul Decu.
Caravana „În pielea mea” ajunge la Cinema City Shopping City Ploiești, pe 18 februarie, de la 18:30, la proiecția specială introdusă de regizorul Paul Decu, alături de actorii Ioana State, Vlad și Oana Gherman, Azaleea Necula și Gabriel Vatavu.
O comedie actuală și spumoasă, filmul „În pielea mea” este distribuit de T.R.I.B.E. Films.
TRAILER: https://bit.ly/InPieleaMea
Site oficial: inpieleamea.ro
Mai multe detalii, imagini de la filmări, fragmente din film, declarații din partea actorilor și informații despre concursuri sunt disponibile pe paginile social media ale filmului de Facebook, Instagram, TikTok.
Adrian Pădurețu semnează imaginea filmului. De sunet s-a ocupat Bogdan Ivanovici, de scenografie Anca Miron, iar de costume Francisca Vass.
„În Pielea Mea” este un film produs de: CB MOTION PICTURES.
Producător asociat: MAGNETIC MEDIA PRODUCTIONS
Producător: Claudiu Boboc
Producător executiv: Adela Mara
Manager producție: Iulia Cezara Roșu
Casting: ELEPHANT MEDIA
Realizat cu sprijinul:
Co-finanțatori: C&C HOUSE RESIDENCE, S&I BEST CORPORATION WEB DESIGN, CLIMA FREON
Sponsori: CLINICA RMN TINERETULUI; CLINICA IMAMED; OMV PETROM; MIKO BEAUTY PALACE; ȘERBAN & ASOCIAȚII; ESTEEM BODY SCULPT & SPA; PIZZERIA VOLARE; MERLIN’S; DOWNTOWN FITNESS MATEI BASARAB; THE COFFEE HOUSE; CLAUMAR PESCAR; UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI
Parteneri: AUTO ITALIA IMPEX SRL; KGM BUCUREȘTI – SMT PALLADY; RAZELM LUXURY RESORT – JURILOVCA; SCEMTOVICI & BENOWITZ GALLERY; CREATIVE AVOCADOS; ALCHEMICO.
Partener social: Asociația „România Zâmbește”.
Distribuitor: T.R.I.B.E. Films.
www.facebook.com/TribeFilms.ro – www.instagram.com/tribefilms.ro/
Partener media principal: VIRGIN RADIO ROMANIA
Parteneri media: CineFan, News.ro, Zile și Nopți, Cinemap, Revista FILM, Playtech, Happ.ro, Cinefilia, Daily Magazine, Filme-carti, MovieNews, The Movienator, Munteanu.
Cultură
The Grand Ball of Princes and Princesses Monte-Carlo: O noapte cu strălucire la Iași
O experiență unică în viață, adusă de unul dintre cele mai importante evenimente din Monaco, care va avea loc în Palatul Culturii – Iași.

Se desfășoară încet, sub șoaptele aurite ale istoriei și ecourile măreției regale, o noapte de splendoare unică care va avea loc în inima României. Pe 6 septembrie 2025, Balul Grandios al Prinților și Prințeselor de la Monte-Carlo va umple sălile Palatului Culturii din Iași, aducând cu el eleganța atemporală a celor mai ilustre tradiții monegasce.
De secole, Monte-Carlo este sinonim cu grația, noblețea și arta celebrării — o lume în care prinții și prințesele, împodobiți cu mătase și diamante, dansează pe podele de marmură sub lumina a mii de candelabre. Acum, această moștenire a rafinamentului părăsește Coasta de Azur și aduce cu ea spiritul Balului Grandios, un spectacol care depășește granițele și transformă visele în realitate.
–
O noapte de opulență și farmec
Când ușile Palatului Culturii se vor deschide, oaspeții vor păși într-o lume unde fantezia devine realitate. Balul Grandios va aduce în fața invitaților un spectacol de simfonii orchestrale, valsuri care plutesc prin aer ca niște ecouri ale trecutului, și cine cu lumânări demne de regalitate.
Nobili din toată Europa și nu numai se vor reuni, uniți sub semnul grației, moștenirii și eleganței. Fiecare detaliu va purta semnătura stilului Monte Carlo: strălucirea cupelor de șampanie, foșnetul mătăsii pe podelele poleite, și mirosul florilor de sezon, toate într-o atmosferă regală.
Va fi o celebrare nu doar a frumuseții și rafinamentului, ci și a legăturii dintre trecut și prezent, între aristocrația românească și farmecul etern al Monaco-ului.
–
Iași: Oraș al culturii și patrimoniului regal
Nu există loc mai potrivit pentru acest eveniment grandios decât Iașiul, un oraș a cărui esență este pătrunsă de eleganță aristocratică și prestigiu cultural. Cunoscut drept Capitala Culturală a Europei și Oraș Regal, Iașiul a fost de multă vreme un simbol al intelectului, rafinamentului și strălucirii artistice.
Străzile sale spun povești cu poeți și regi, iar palatele și monumentele sale aduc un omagiu trecutului nobil. În centrul acestei sărbători se află Palatul Culturii, o bijuterie arhitecturală neo-gotică, considerată una dintre cele mai impunătoare clădiri din țară.
Construit între 1906 și 1925, palatul a fost ridicat pe ruinele fostei Curți Domnești a Moldovei. Acum, în aceste săli încărcate de istorie, Balul va prinde viață — un spectacol de coroane strălucitoare, rochii ample și amintiri ale unui timp regal care nu va fi uitat.
–
O moștenire a eleganței care continuă
Balul Grandios al Prinților și Prințeselor din Monte-Carlo este o celebrare a tradiției și nobleței, o călătorie prin istorie și o reafirmare a valorilor regale.
Acum, pentru prima dată, Iașiul devine scena acestui spectacol unic, aducând magia Monaco-ului în inima României. În noaptea de 6 septembrie, sub candelabrele de cristal ale Palatului Culturii, trecutul și prezentul vor dansa împreună, iar strălucirea Monte-Carlo-ului va găsi un nou cămin în orașul regal al României.
Pentru cei care visează în aur și dansuri nobile, acesta nu este doar un eveniment. Este istorie în devenire.
Get in touch
NOBLE MONTE-CARLO
8 Rue des Oliviers, Monte-Carlo
98000 – Principality of Monaco
Phone number: +377607934575 (Monaco)
Email: grandbal@noblemontecarlo.mc
Eveniment
Restaurant botez București – Primul eveniment special al copilului tău la Restaurant Casa Brândușa
-
Culturăacum 3 luniCe comportamente „nevinovate” pot ascunde nevoia de consiliere la copii
-
Exclusivacum 3 luniReturnare Mașină Închiriată în Bacău: Ghid Complet pentru Închirieri One-Way de la Otopeni
-
Afaceriacum 3 luniParfumuri pentru Ziua Femeii: idei elegante de cadou în luna martie
-
Exclusivacum 2 luniCum să protejezi suspensia mașinii când este încărcată? Află toate informațiile aici
-
Știri din județacum 3 luniMetabolismul după 30 de ani: Ce contează cu adevărat (și ce e mit)
-
Turismacum 3 luniCum să folosești promoțiile Viva Holidays pentru a upgrada camera sau masa?
-
Socialacum 2 luniCe materiale sunt cele mai potrivite pentru pijamalele de damă în sezonul cald?
-
Afaceriacum 2 luni546 de creatori inscrisi intr-o competitie de beauty: cum pot castiga bani din recomandari online

