Recent a fost confirmat faptul că autoritățile locale din Valea Călugărească au avut dreptate, iar dezvăluirile ziarului nostru, Incisiv de Prahova, s-au dovedit exacte (aici).

O altă instituție a statului român, fără legături cu cei care protejează mafia deșeurilor, a intervenit. Administrația Bazinală de Apă Buzău – Lalomita a descoperit ilegalități grave și a suspendat activitatea S.C. ECOPARK ENERGY S.R.L.

În urma unei petiții trimise către Administrația Bazinală de Apă Buzău – Lalomita, aceasta a confirmat activitățile desfășurate de S.C. ECOPARK ENERGY S.R.L. în satul Arva, comuna Valea Călugărească, care include tratarea și eliminarea deșeurilor nepericuloase de clasa B. Deși societatea deținea anumite acte de reglementare, s-au constatat lucrări neautorizate care nu făceau obiectul reglementărilor emise.

Pe 27 noiembrie 2024, reprezentanți ai Administrației Bazinale au efectuat o verificare pe amplasamentul depozitului, constatând că societatea a depus o cantitate totală de 17.345,52 tone de deșeuri fără respectarea completă a actelor de reglementare. În urma acestor constatări, au fost impuse mai multe măsuri, printre care:

1. Suspendarea lucrărilor neautorizate și obținerea unui aviz modificator.
2. Interzicerea oricăror lucrări legate de apă fără obținerea prealabilă a reglementărilor necesare.
3. Aplicarea de sancțiuni contravenționale conform legislației în vigoare.
4. Verificarea ulterioară a respectării măsurilor impuse.

Aceste descoperiri aduc noi dovezi în sprijinul acuzațiilor de corupție și neglijență în gestionarea mediului.

Reamintim ca, in Valea Călugărească, comunitatea se confruntă cu o criză ecologică agravată de corupția instituțiilor responsabile de protecția mediului. Oficialii din cadrul SRI și agenți ai mediului, precum trioul format din Ginel Preda, Chestorul Eduard Mirițescu și Marcel Bălan, sunt acuzați că protejează poluatorii, ducând la anularea hotărârilor locale esențiale pentru mediu. Aceste acțiuni subminează încrederea comunității și evidențiază necesitatea mobilizării cetățenilor pentru un mediu mai curat. Vom reveni. (Cristina T.).,

Viziunea „suveranistă” a lui Georgescu: un trecut glorios sau un viitor sumbru?

Călin Georgescu, acel domn cu aerul unui profesor de istorie ratat, a decis să își transforme admirația pentru trecut într-un program politic pentru viitor. Cu un discurs impregnat de nostalgii interbelice și o fascinație obsesivă pentru Mișcarea Legionară, Georgescu pare mai degrabă un curator al unui muzeu al extremismului decât un candidat serios pentru funcția de președinte. Într-o declarație recentă, acesta afirma cu mândrie că „doctrina legionară este o inspirație pentru reconstruirea națională”. Dacă aceasta este inspirația, atunci reconstrucția pare să includă mai multe culori verzi decât steagul României.

Sub pretextul „suveranismului” și al „redobândirii mândriei naționale”, Georgescu promovează idei care amintesc de vremuri tulburi. Printre propunerile sale, regăsim o „educație național-creștină”, ce ar putea înlocui programa școlară cu un manual unic despre Codreanu, alături de „curățarea instituțiilor statului de influențe străine”. Cu alte cuvinte, o epurare ideologică mascată sub umbrela patriotismului.

Planul său pentru România: o țară în verde monocrom

Dacă ar ajunge la Cotroceni, Calin Georgescu promite o transformare radicală a statului, care ar putea fi descrisă mai bine ca o întoarcere la anii ’30. În viziunea sa, o Românie „suverană” înseamnă o Românie izolată, unde drepturile cetățenilor ar putea deveni subiect de negociere în funcție de loialitatea față de lider. Economia ar fi „naționalizată” printr-un program de „renaștere economică organică” – un eufemism pentru control total al resurselor sub mâna fermă a statului. Desigur, toate acestea ar fi orchestrate sub privirile aprobatoare ale elitei selectate cu rigla verde.

„Am nevoie de sprijinul vostru pentru a reinstaura adevărata ordine românească”, spune Georgescu în fiecare discurs, de parcă această ordine ar presupune îmbrăcarea uniformelor și jurământul de credință în fața unei icoane ideologice. Ironia e că promisiunea lui de „unitate națională” nu include tocmai democrația.

România lui Georgescu: între extremism și utopie periculoasă

Dacă votanții ar cădea pradă seducției discursului său, România riscă să devină un experiment social în care trecutul glorificat devine o capcană. În loc de progres, ne-am trezi într-o distopie unde vocea unică e singura voce admisă. Cu o astfel de „viziune”, Georgescu nu este doar un admirator al extremismului, ci un adevărat promotor al acestuia. Întrebarea rămâne: suntem gata să mergem pe acest drum? Sau este timpul să recunoaștem pericolul înainte să fie prea târziu?