Connect with us

Eveniment

Justiţia României, sub supraveghere în masă şi control total!/Peste 1900 de judecători vizaţi de dosare penale în tot DNA

Publicat

pe

(Preluare PRESA CURATĂ):

Dosare penale ţinute în DNA şi peste 12 ani, instanţe cercetate aproape cu totul. 97,08% din cererile de supraveghere pe magistraţi au fost admise de alţi judecători!
DNA a ţinut un dosar pe un judecător şi peste 12 ani. 5 dosare pe magistraţi au stat peste 5 ani în DNA, peste 1900 de judecători din România au fost vizaţi de DNA, uneori instanţele aproape cu totul . 97,08% din cererile de supraveghere a magistraţilor au fost admise!
Horărârea plenului CSM, publicată ieri, prin care se adoptă raportul Inspecţiei Judiciare după verificările făcute la DNA pe dosarele făcute magistraţilor, arată că în mai bine de 4 ani, DNA cercetat mai bine de 1900 de judecători care au fost prinşi în dosare penale, 5 dosare pe judecători făcute de Secţia I a DNA şi DNA Piteşti au stat în nelucrare mai bine de 5 ani, ba chiar un dosar a fost ţinut pe un judecător şi timp de 12 ani şi 6 luni, iar după aceea a fost clasat, iar un altul a fost ţinut timp de 7 ani şi 2 luni.
Raportul arată sursele, metodele de operare, măsurile şi procedurile folosite de DNA în dosarele făcute pe judecători şi procurori, la limita sau în afara legii, şi mai subliniază că procentul mediu a admitere a cererilor de supraveghere tehnică pe magistraţi a fost de un nivel uriaş: 97,08%!
Aşa se face, potrivit Hotărârii CSM de 128 de pagini şi raportului Inspecţiei Judiciare, votat şi el de CSM, DNA – structura centrală şi cele 14 structuri teritoriale – au înregistrat 1459 de dosare pe procurori. În 163 de dosare pe procurori, cercetările au fost pe sesizare din oficiu, în 1296 de dosare- cercetările au fost ca urmare a plângerilor şi disjungerilor. Au fost vizaţi 845 de procurori, dintre care 2 membri/foşti membri CSM şi 5 inspectori judiciari procurori


DNA- strcutura centrală şi cele 14 structuri teritoriale- au îngresitat 1443 dosare pe judecători, din ele 1208 au fost soluţionate iar 235 nu au fost soluţionate când s-a înfiinţat SIIJ. În 113 (77 soluţionate şi 36 nesoluţionate) dosare pe judecători cercetările au fost pe sesizări din oficiu, iar în 1368 de dosare cercetările au fost ca urmare a plângerilor, denunţurilor, disjungerilor. Au fost vizaţi în total 1962 de judecători (351 în materie penală, 1590 în materie civilă, 1 membru al CCR, 13 judecători membri/foŞti membri ai CSM, 16 inspectori judiciari.
În dosarele soluţionate au fost vizaţi 1604 judecători: 293 în materie penală, 1293 în materie civilă, 11 judecători membri CSM, 1 judecător CCR, 5 judecători inspectori.
În doarele nesoluţionate, au fost vizaţi în total 433 judecători: 59 în materie penală, 365 în materie civilă, 2 membri CSM, 7 inspectori judiciari.
În plus, au existat situaţii în care judecători au fost vizaţi de mai multe dosare, unele soluţionate, altele nesoluţionate sau în care o singură sesizare viza mai mulţi judecători care erau vizaţi şi de alte plângeri, denunţuri sau sesizări.
Pe de altă parte, au fost identificate numeroase situaţii în care judecătorii care funcţionează la instanţe din raza teritorială a unei curţi de apel au fost vizaţi în dosare de la mai multe structuri DNA teritoriale diferite, ori judecători care nu mai sunt parte a sistemului judiciar sau care, urmare a unor cereri de transfer sau a promovării, nu mai funcţionează la instanţele la care au funcţionat în momentul înregistrării dosarelor care în vizau sau în vizează, sau judecători care au fost transferaţi la unităţi de parchet.


Există un număr semnificativ de cauze în care plângerile au avut un caracter generic, judecătorii nefiind identificaţi nici nominal, nici numeric.
5 dosare pe care DNA le-a ţinut mai mult de 5 ani: unul l-a ţinut 12 ani şi 6 luni până l-a închis, un altul 7 ani şi 2 luni până l-a închis
Secţia I a DNA:
dosar disjuns din 2004 pe un judecător sindic din Tribunalul Timiş- Secţia comercială şi de contencios administrativ, care a fost soluţionat prin clasare la 23.08.2018, înainte de înfiinţarea SIIJ, după 12 ani şi 6 luni de la înregistrare.
Dosar din 2.07.2013 pe un judecător de la Tribunalul Dâmboviţa, lăsat în nelucrare şi soluţionat prin clasare înainte de înfiinţarea SIIJ, la 24.08.2018, după 5 ani şi 1 lună.
DNA Piteşti:
Dosar înregistrat în 7.05.2010, pe un judecător de la Judecătoria Piteşti, soluţionat prin clasare la 18.08.2017, după 7 ani şi 2 luni, în care au fost prelungite succesiv timp de 7 ani autorizaţiile de interceptare. Dosarul are 8 volume de urmărire penală!
Dosar înregistrat pe 25.02. 2013, pe un judecător sindic de la Tribunalul Mehedinţi, clasat pe 11.10.2018, după 5 ani şi 8 luni. Dosarul are 4 volume de urmărire penală!
Dosar înregistrat pe 23.05.2013 pe judecători de la judecătoria Drăgăşani, soluţionat prin clasare şi declinare la 27.09.2018, după 5 ani şi 4 luni, înainte de înfiinţarea SIIJ. Dosarul are 3 volume de urmărire penală!
78 de dosare pe magistraţi au zăcut în DNA până la 5 ani. 21 de dosare pe magistraţi a avut numai DNA Braşov, 13 dosare pe magistraţi a avut DNA Ploieşti. Prin dosarele făcute şi ţinute, DNAurile din ţară şi-au ţinut sub control instanţele
9 dosare pe magistraţi Secţia I a DNA:
Secţia I a DNA, ţinte: 9 dosare pe: judecători de la Tribunalul Braşov şi de la Curtea de Apel Braşov, judecători şi procurori CSM, mai bine de 3 judecători ÎCCJ, judecătoria Negreşti Oaş, Curtea de Apel Timişoara, procurori DNA, procuror PCA Constanţa.
Secţia I a DNA, perioade de ţinut sub control: dosar ţinut în nelucrare 3 ani, dosar cu interceptări de peste 3 ani clasat după 5 ani şi 1 lună, dosar cu măsuri de supraveghere clasat după 5 ani, dosar cu măsuri de supraveghere clasat după 2 ani, dosar cu măsuri de supraveghere clasat după 3 ani, dosar clasat după 1 an şi 6 luni, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 4 ani, dosar clasat după 2 ani.
2 dosare pe magistraţi Secţia a II-a a DNA:
Secţia a II-a a DNA, ţinte: 2 dosare pe: procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila, judecător de la Curtea de Apel Bucureşti.
Secţia a II-a a DNA, perioade de ţinut sub control: dosar cu mandate de supraveghere pe 16 persoane, clasat după 4 ani şi 2 luni, dosar cu măsuri de supraveghere clasat după aproape 4 ani.
1 dosar pe magistraţi Serviciul militar al DNA:
Serviciul Militar al DNA, ţinte: 1 dosar.
Serviciul Militar al DNA, perioade de ţinut sub control: ţinut de 3 ani în DNA, 2 ani şi 2 luni nu au făcut niciun act de urmărire penală.
1 dosar pe magistraţi DNA Bacău:
DNA Bacău ţinte: 1 dosar pe: judecători de la Curtea de Apel Bacău.
DNA Bacău, perioade ţinute sub control: dosar pe abuz în serviciu, clasat pe faptele nu există, după 1 an şi 1 lună, jumătate de an nelucrându-se în el.
21 de dosare pe magistraţi DNA Braşov:
DNA Braşov ţinte: 21 de dosare pe: procuror de la PJ Sf. Gheorghe, judecător Tribunalul Braşov, judecători Tribunalul Braşov şi Curtea de Apel Braşov, judecători Tribunalul Covasna, de la Judecătoria Braşov, al judecător de la Tribunalul Braşov, judecător sindic Tribunalul Braşov, judecători Curtea de Apel Braşov, al judecător sindic Tribunalul Braşov, al judecător al Tribunalului Braşov, de la judecătoria Aleşd, de la Curtea de Apel Braşov, de la Judecătoria Covasna, alt judecător al Judecătoriei Braşov, pe un membru CSM şi judecători de la Curtea de Apel Braşov, judecător de la Judecătoria Făgăraş.
DNA Braşov, perioade ţinute sub control: dosar clasat după aproape 3 ani, dosar clasat după 3 ani şi 3 luni, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 3 ani şi 6 luni, dosar clasat după aproape 4 ani, dosar clasat după alţi 4 ani, dosar clasat după 2 ani, dosar clasa după 3 ani şi 6 luni, dosar clasat după aproape 4 ani, dosar clasat după 4 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 2 ani, dosar soluţionat după 3 ani, dosar clasat după 3 ani şi 1 lună, dosar cu începere a urmăririi penale după 2 ani şi 8 luni, dosar în care se fac acte după 2 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar cu măsuri de supraveghere clasat după 2 ani, dosar clasat după 2 ani şi 1 lună.
6 dosare pe magistraţi DNA Cluj:
DNA Cluj ţinte: 6 dosare pe: judecător de la Tribunalul Satu Mare, de la Judecătoria Cluj Napoca, de la Tribunalul Comercial Cluj şi fost judecător de la Tribunalul Cluj, de la Tribunalul Comercial Cluj, de la judecătoria Huedin, de la Tribunalul Specializat Cluj,
DNA Cluj, perioade ţinute sub control: dosar clasat după aproape 4 ani, doaar nelucrat timp de 5 ani, dosar nelucrat timp de 5 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 2 ani.
3 dosare pe magistraţi DNA Constanţa:
DNA Constanţa ţinte: 3 dosare pe: judecător şi procuror generic, procuror, judecător Tribunalul Constanţa
DNA Constanţa, perioade ţinute sub control: dosar clasat după 2 ani, dosar clasat după 2 ani, dosar nelucrat de mai bine de 4 ani.
1 dosar pe magistraţi DNA Galaţi:
DNA Galaţi ţinte: 1 dosar pe: judecători din cadrul judecătoriei Galaţi
DNA Galaţi, perioade ţinute sub control: dosar clasat după aproape 4 ani.
1 dosar pe magistraţi DNA Iaşi:
DNA Iaşi ţinte: 1 dosar pe: judecător de la judecătoria Bârlad
DNA Iaşi, perioade ţinute sub control: dosar cu măsuri de supraveghere tehnică în care nu s-au confirmat alegaţiile, clasat după 3 ani.
4 dosare pe magistraţi DNA Oradea:
DNA Oradea ţinte: 4 dosare pe: judecător de la Curtea de Apel Oradea, pe procuror, pe judecători, pe judecători al Secţiei penale a Judecătoriei Oradea.
DNA Oradea, perioade ţinute sub control: dosar clasat după 2 ani şi 9 luni, dosar clasat după 1 an şi 5 luni, dosar clasat după aroape 1 an, dosar cu măsuri de supraveghere clasat după 1 an şi 4 luni.
6 dosare pe magistraţi DNA Piteşti:
DNA Piteşti ţinte: 6 dosare pe: procuror de la Parchetul Judecătoriei Brezoi, pe judecător de la Judecătoria Drăgăşani, pe procurori de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brezoi, pe judecător de la Tribunalul Dâmboviţa, un dosar cu 8 volume de urmărire penală pe un prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea, pe judecători de la Judecătoria Drăgăşani,
DNA Piteşti, perioade ţinute sub control: dosar cu măsuri de supraveghere clasat după aproape 5 ani, dosar clasat după 4 ani şi 2 luni, dosar clasat după 4 ani şi 6 luni, dosar clasat după aproape 4 ani, dosar cu măsuri de supraveghere tehnică clasat după aproape 5 ani, dosar clasat după 4 ani.
13 dosare pe magistraţi DNA Ploieşti:
DNA Ploieşti ţinte: 13 dosare pe: procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sinaia, pe judecător de la Tribunalul Prahova, pe judecători de la Judecătoria Pătârlagele, Tribunalul Buzău, Judecătoria Buzău, procurori DIICOT Buzău, dosar pe judecător de la Curtea de Apel Ploieşti, pe procurori de la DIICOT Dâmboviţa, pe judecător de la Tribunalul Buzău, pe procuror de la PJ Pucioasa, pe judecător de la Judecătoria Pătârlagele, pe judecător de la Judecătoria Ploieşti, dosar pe alt judecător, dosar pe “o grupare coordonată” de Preşedintele Secţiei Civile a Judecătoriei Pucioasa şi alţi judecători de la Tribunalul Dâmboviţa şi Judecătoria Pucioasa, pe judecător de la Judecătoria Pătârlagele, pe judecători şi fost magistrate judecăt din Curtea de Apel Iaşi.


DNA Ploieşti, perioade ţinute sub control: dosar clasat după aproape 2 ani, dosar clasat după aproape 4 ani, dosar nesoluţionat de 4 ani, dosar nesoluţionat de 5 ani, dosar nesoluţionat de 4 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 5 ani, dosar clasat după 5 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat pe fapta nu există după 4 ani, dosar clasat pe fapta nu există după 4 ani, dosar cu măsuri de supraveghere clasat după 3 ani, dosar nefinalizat de 3 ani.
1 dosar pe magistraţi DNA Suceava:
DNA Suceava ţinte: 1 dosar pe: judecător al Curţii de Apel Suceava.
DNA Suceava, perioade ţinute sub control: dosar cu măsuri de supraveghere, clasat după 4 ani.
2 dosare pe magistraţi DNA Timişoara
DNA Timişoara ţinte: 2 dosare pe: judecători din Tribunalul Timiş şi Curtea de Apel Timişoara, pe procuror de la Parchetul pe pe lângă Judecătoria Ineu.
DNA Timişoara, perioade ţinute sub control: dosar clasat după 2 ani, dosar clasat după aproape 4 ani.
7 dosare DNA Târgu Mureş:
DNA Târgu Mureş ţinte: 7 dosare pe: procuror de pe lângă Parchetul de pe lângă Judecătoria Topliţa, pe procuror de la Parcheul de pe lângă Judecătoria Sighişoara, pe procuror al Pachetului de pe lângă Judecătoria Odorheiu Secuiesc, pe judecător de la Tribunalul Mureş, pe judecător de la Judecătoria Luduş, pe judecători de la Tribunalul Mureş, Curtea de Apel Târgu Mureş şi de la Judecătoria Târgu Mureş, pe judecător de la Judecătoria Topliţa,
DNA Târgu Mureş, perioade ţinute sub control: dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 3 ani, dosar clasat după 4 ani, dosar clasat după 2 ani şi jumătate, dosar clasat după 2 ani şi jumătate, dosar clasat după 2 ani, dosar clasat după 2 ani.
35 de dosare penale pe magisraţi în care procurorii DNA nu au comunicat magistraţilor că au fost supravegheaţi tehnic sau că le-au închis dosarele
Secţia I a DNA: 3 dosare ce vizau judecători ai Tribunalului Bucureşti, ai Judecătoriei Bicaz, judecători de la Curtea de Apel Timişoara- Secţia Penală.
DNA Alba: 3 dosare ce vizau un judecător neidentificat de la Tribunalul Sibiu, un judecător sindic de la Tribunalul Hunedoara, un procuror de la PJ Sibiu.
DNA Bacău: 4 dosare ce vizau judecători de la Curtea de Apel Bacău, judecători de la Curtea de Apel Bacău şi ÎCCJ, un judecător de la Judecătoria Neamţ şi un judecător de la Judecătoria Târgu Neamţ.
DNA Braşov: 4 dosare ce vizau judecători de la Tribunalul Covasna, de la Curtea de Apel Braşov, un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Rupea şi un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov.
DNA Constanţa: 1 dosar pe un judecător de la Tribunalul Constanţa.
DNA Craiova: 4 dosare pe un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Segarcea, un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal, un judecător Sindic de la Tribunalul Dolj, un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Strehaia.
DNA Galaţi: 2 dosare pe judecători ai Tribunalului Vrancea, judecători ai Tribunalului Vrancea, Curţii de Apel Galaţi, procurori ai Parchetului de pe lângă Judecătoria Focşani, ai Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi şi ai Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea.
DNA Oradea: 5 dosare pe judecători ai Tribunalului Bihor, pe procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea şi procurorul şef secţie, pe procurorul de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare şi un alt procuror pensionat, dosar făcut ca urmare a lucrărilor înregistrate la Serviciul Informaţii Clasificate, dosar pe un judecător al Judecătoriei Beiuş, un dosar pe un procuror de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare şi un al dosar pe un judecător al Judecătoriei Oradea.
DNA Piteşti: 5 dosare pe un judecător de la Judecătoria Piteşti, o serie de judecători ai Tribunalului Argeş, o altă serie de Judecători de la Curtea de Apel Piteşti care au emis hotărâri judecătoreşti, un judecător de la Judecătoria Râmnicu Vâlcea, un judecător de la Judecătoria Piteşti.
DNA Ploieşti: 1 dosar pe un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte.
DNA Timişoara: 2 dosare pe un judecător sindic de la Tribunalul Caraş Severin şi un dosar pe un judecător de la Judecătoria Sânicolau Mare.
DNA Târgu Mureş: 1 dosar.
31 de dosare penale pe magistraţi ale DNA în care nu există nici măcar ordonanţe de începere a urmăririi penale “in rem”
Inspecţia Judiciară a constatat că nu există nici măcar ordonanţe de începere a urmăririi penale “in rem” la:
DNA Alba: 8 dosare.
DNA Bacău: 4 dosare.
DNA Braşov: 2 dosare.
DNA Cluj: 4 dosare.
DNA Constanţa: 1 dosar.
DNA Iaşi: 2 dosare.
DNA Ploieşti: 4 dosare.
DNA Suceava: 3 dosare
DNA Timişoara: 4 dosare.


4 servicii teritoriale ale DNA unde au fost date ordonanţe de delegare a atribuţiilor “în alb”, fapt ce permite întocmirea unor lucrări cu date false
DNA Braşov: 21 de ordonanţe de delegare în alb.
DNA Suceava: ordonanţe de delegare “în alb” în 2 dosare.
DNA Piteşti: ordonanţe de delegare “în alb în 2 dosare.
DNA Târgu Mureş: ordonanţe de delegare “în alb în 3 dosare.
5 dosare penale pe magistraţi care au fost redistribuite în DNA fără nicio motivare
DNA Alba: 2 dosare, redistribuit la 5 procurori şi la 3 procurori
DNA Târgu Mureş: 3 dosare, nu există ordinul de redistribuire.
Dosare penale ale DNA pe magistraţi în care activităţile specifice de urmărire penală au fost făcute de SRI şi alte servicii de informaţii
DNA Secţia a II-a: 2 dosare.
DNA Galaţi: 2 dosare.
DNA Oradea: 4 dosare.
DNA Piteşti: 14 dosare.
DNA Timişoara: 6 dosare.
Secţia I DNA şi 4 servicii teritoriale DNA au cerut dosare din instanţe ca să evalueze deciziile date de judecători
DNA Secţia I: 1 dosar.
DNA Braşov: 4 dosare.
DNA Piteşti: 1 dosar.
DNA Ploieşti: 5 dosare.
DNA Timişoara: 1 dosar.


S-au înregistrat dosare la DNA Central pentru o zi, ca să se obţină interceptări pe magistrate în aceeaşi zi, şi apoi a fost trimisă cauza la structura teritorială, s-a reînregistrat dosarul sub un alt număr cu ocazia prelungirii mandatelor de supraveghere tehnică: situaţia de la DNA Constanţa în dosar ce viza procurori de la PT Constanţa.
S-a solicitat preluarea dosarului de DNA Central după modul ce un judecător de la Curtea de Apel Alba a respins cereri de prelungire a mandatelor de supraveghere tehnică: caz DNA Alba.
S-au făcut comentarii inadecvate cu privire la soluţia pronunţată într-o hotărâre judecătorească: DNA Oradea.
S-au înregistrat dosare pe alte nume decât magistraţii, cu toate că magistraţii erau vizaţi de dosare.
DNA Secţia I şi 11 servicii teritoriale ale DNA au făcut 28 de dosare pentru deciziile date de judecători în diferite speţe
S-au sesizat din oficiu şi au făcut dosare pentru deciziile date de judecători în diferite speţe:
DNA Secţia I- 4 dosare.
DNA Alba- 2 dosare.
DNA Braşov- 1 dosar.
DNA Constanţa- 1 dosar.
DNA Craiova- 2 dosare.
DNA Galaţi- 2 dosare.
DNA Oradea- 4 dosare.
DNA Piteşti- 5 dosare.
DNA Ploieşti- 5 dosare.
DNA Suceava- 1 dosar.
DNA Timişoara- 1 dosar.
DNA Târgu Mureş- 1 dosar.
6 servicii teritoriale DNA şi Secţia a II-a a DNA au închis în bloc şi pe repede înainte, de frica SIIJ, 28 dosare pe magistraţi, lăsate în nelucrare de ani
DNA Secţia 1: 5 dosare.
DNA Secţia a II-a: 2 dosare.
DNA Braşov: 12 dosare.
DNA Constanţa: 2 dosare.
DNA Oradea: 2 dosare.
DNA Piteşti: 4 dosare.
DNA Ploieşti 1 dosar.


97,08% din cererile DNA de supraveghere a magistraţilor în dosare penale au fost admise de alţi judecători
Din toate dosarele pe magistraţi făcute, DNA a trimis în judecată doar 66 de dosare, 46 dintre ele având soluţii definitive şi 20 soluţii care nu sunt definitive.
Majoritatea măsurilor de supraveghere tehnică au fost cerute în perioada 2014-2016, ca după 2016 numărul să scadă semnificativ în urma deciziei 51 a CCR.


În majoriatea cazurilor toţi judecătorii secţiilor penale au fost abilitaţi să soluţioneze cereri de măsuri de supraveghere tehnică, excepţie făcând ÎCCJ, Tribunalul Caraş, Tribunalul Timiş, Curtea de Apel Alba şi Iaşi unde au fost desemnaţi un număr limitat de judecători.
Raportul arată şi că a fost o practică a blocării de la repartizare a unor completuri de judecător de cameră preliminară, pe considerentul echilibrării volumului de activitate.


Procentul mediu a admitere a cererilor de supraveghere tehnică a fost de 97,08%!
Peste 1900 de judecători vizaţi de dosare penale în tot DNA, uneori instanţele aproape cu totul


Hotârârea CSM arată că DNA a vizat în dosare peste 1900 de judecători iar cercetate uneori au fost chiar instanţele aproape cu totul. Aşa se face că DNA a vizat în dosare la:
ÎCCJ- mai mult de 75 de judecători (9 fiind cercetaţi de DNA Braşov, Oradea şi Constanţa
Curtea de Apel Bucureşti- 100 de judecători
Curtea de Apel Oradea- 35 de judecători dintr-un total de 40
Curtea de Apel Ploieşti- 30 de judecători dintr-un total de 50
Curtea de Apel Braşov- 25 de judecători
Curtea de Apel Iaşi- 20 de judecători dintr-un total de 45
Curtea de Apel Constanţa- 15 judecători dintr-un total de 40
Curtea de Apel Iaşi- 15 judecători dintr-un total de 60
Tribunalul Bucureşti- peste 85 de judecători
Tribunalul Argeş- peste 25 de judecători dintr-un total de 40
Tribunalul Bihor-peste 30 de judecători dintr-un total de 40
Tribunalul Dolj- peste 25 de judecători din totalul de peste 70

Eveniment

„Mongolii, ungurii, turcii, nemții, rusii nu au făcut românilor atât rău cât au făcut politicienii noștri în două decenii”- un adevăr dureros rostit de un academician român

Publicat

pe

De

Cine le-a deschis ușa rușilor în România. Emil Constantinescu, rol principal

(Preluare Newsweek România):
În 1998, rafinăria Teleajen a fost privatizată prin ordin direct al lui Emil Constantinescu. Victor Ciorbea a executat în orb.


Recent, dosarul unei evaziuni fiscale de două miliarde de euro (conform estimărilor procurorilor), care ar fi fost produse de mecanisme ilicite puse în practică de către Lukoil România și alte subsidiare europene ale grupului rusesc, a fost casat. Procesul, așadar, va fi reluat de la zero.
A fost nevoie de patru ani să se ajungă aici, însă nu e neapărat surprinzător: în 2015, când premier era Victor Ponta și sechestre fuseseră pus pe activele rafinăriei Lukoil, șeful Guvernului a reacționat prompt și a criticat măsura.
Dar cele mai multe suspiciuni privind atitudinea statului român în legătură cu compania rusă datează de acum aproape 22 de ani, când Petrotel Teleajen a fost privatizată de statul român prin vânzarea de acțiuni către Lukoil.
Newsweek România a vorbit cu demnitarii implicați atunci în tranzacție și a descoperit că toată operațiunea a fost făcută pentru a evita Guvernul, deși tocmai structura executivă a statului avea atribuția privatizărilor.
În ciuda scandalurilor repetate referitoare la privatizări, Sorin Dimitriu a fost condamnat pentru fraude cu bani europeni


Foto: INQUAM PHOTOS/ Liviu Florin Albei
Cine, atunci, a vândut rafinăria de la Telejean? Da, semnătura a fost a unui șef de agenție guvernamentală, dar decizia a fost luată la Cotroceni de către președintele Emil Constantinescu, care s-a și întâlnit cu șeful Lukoil de atunci și de acum, celebrul Vagit Alekperov.
Ierarhic, însă, decizia ar fi trebuit să fie a premierului (Victor Ciorbea), a ministrului Privatizării (Valentin Ionescu) și a șefului Fondului Proprietății de Stat (instituție subordonată Ministerului Privatizării), Sorin Dimitriu.
Newsweek România a reconstituit ce s-a întâmplat în realitate, prin mărturiile celor implicați.
Patriciu, „agent de influență rus“
Valentin Ionescu a vorbit pe larg despre subiect cu Newsweek România. „Este important contextul. La începutul anului 1998, a venit în România Vagit Alekperov, președintele CA Lukoil.
Eu am fost cumva luat prin surprindere pentru că nu știam nici de această vizită și nici de privatizarea care se pregătea.
Prin urmare, eu cred că au avut loc niște acțiuni pregătitoare, foarte probabil la sfârșitul anului 1997, despre care eu nu știu nimic, și care au continuat în 1998.
Nu știu exact care au fost motivele care l-au determinat pe dl. Constantinescu să decidă că această privatizare trebuie făcută cu Lukoil, dar el a luat acestă decizie sub influența lui Dorin Marian (consilier prezidențial al lui Emil Constantinescu – n.r.) și a lui Cătălin Harnagea (șef SIE între 1997 și 2001 – n.r.), în principal.


Pe 3 februarie 1998, CEO-ul Vagit Alekperov s-a întâlnit cu președintele Emil Constantinescu
Pe vremea aceea, la Cotroceni erau mai multe grupuri de interese care se învârteau.
Unul dintre grupuri era format din rețeaua Harnagea, Dorin Marian, Dinu Patriciu, Sorin Roșca Stănescu.
Aceștia se întâlneau între ei foarte des și discutau între ei. Eu bănui că ei aveau niște interese economice legate în principal de persoana lor, dar cel puțin despre unul am auzit ulterior că era agent de influență rus.
Și mă refer la Dinu Patriciu. Și mi s-a spus și în ce context a fost racolat, deși nu știu exact dacă așa a fost sau nu, dar probabil că asta este mai puțin important“, a arătat fostul ministru al Privatizării.
Harnagea ar fi susținut necesitatea privatizării
„Sectorul energetic era foarte important la vremea respectivă și avea o miză geopolitică majoră, chiar dacă România nu înțelegea foarte bine acest lucru, în condițiile în care România avea un potențial de rafinare foarte ridicat.
Pe de altă parte, se vehiculau ideile că Rusia nu mai este un inamic al Occidentului.
Este un partener al Occidentului și ar trebui să privim altcumva Rusia, să avem o relație de colaborare strânsă și așa mai departe.
Și mie mi s-au vândut poeziile astea, eu fiind de felul meu rusofob și nu înghit așa ceva.
Să revenim. La începutul anului 1998, când a venit conducerea Lukoil în România pentru această privatizare, eu am avut și o discuție cu Harnagea, la el în birou.
El a încercat să îmi dea o motivație de ce este necesară această privatizare. Eu i-am spus că nu este necesară această privatizare pentru simplul motiv că orice firmă rusească pe teritoriul României este un punct de sprijin pentru serviciile lor de informații.
Asta i-am spus eu în clar. Și asta i-am spus și primului ministru când a venit Alekperov, la el în birou. Prin urmare, mi s-a spus că de această vizită se ocupă Victor Surdu (ulterior privatizării, șef al Lukoil România – n.r.), el fiind apropiat de partea rusă.
Surdu m-a căutat pe mine asiduu și eu m-am făcut nevăzut în sensul că nu vroiam să mă întâlnesc cu el și nici cu delegația lor. Mi se comunicase că mă caută prin cabinetul primului-ministru Ciorbea“, a rememorat Ionescu.
Ionescu: „Era ceva aberant“
„Am fost chemat la Guvern, am avut o întâlnire și cu primul ministru, de față fiind Șerbănescu, care era purtător de cuvânt și ulterior a devenit consul în SUA (fost ziarist la bază), Mugur Isărescu, mai era un consilier.
Primul ministru mi-a spus că dl. Emil Constantinescu dorește să mă ocup de chestia asta, să ne întâlnim și totodată să aranjăm și un viitor acord între România și firma Lukoil pentru prospecțiuni geologice.
Eu nici în ziua de azi nu realizez dacă această solicitare pe care eu am primit-o verbal de la primul ministru a fost o testare în ceea ce privește persoana mea sau chiar era ceva serios.
Ca să poată încheia afacerea cu Lukoil, Cotroceniul a trebuit să se folosească de Sorin Dimitriu, șeful FPS
Pentru că, din punct de vedere legal, nu numai geopolitic, nu aveai cum să faci în 24 de ore un asemenea acord, tu, țară, ca subiect de drept internațional, cu o firmă privată căreia tu îi dai pe mână toate prospecțiunile geologice din România.
Este ceva aberant. Fără licitație, fără selecție, fără nimic. Asta din punct de vedere tehnic.
Din punct de vedere politic, era și mai aberant. Dar nici până în ziua de azi eu nu știu sigur dacă, când mi s-a dat această dispoziție verbală transmisă de Ciorbea de la Cotroceni, am fost testat să vadă dacă eu sunt patriot sau pur și simplu așa se dorea.
Nu știu. Eu am zis doar atât, de față cu toți ceilalți: «Domnule prim-ministru, eu nu pot să îmi pun semnătura pe un asemenea act și nu îmi pun semnătura pe niciun act de privatizare»“, a dezvăluit
Valentin Ionescu.
Ciorbea ar fi spus că „este o firmă olandeză cu sediul la Londra“
„I-am explicat motivele. I-am spus că ce am discutat cu Harnagea, vă spun și dvs: eu nu sunt de acord ca rușii să aibă o investiție în România, sunt probleme de securitate națională.
«Nu, că este o firmă olandeză cu sediul la Londra», mi-a replicat el. Domnule, asta nu este o firmă olandeză cu sediul la Londra, asta este o firmă rusească.
Iar pentru mine este o problemă de securitate națională și eu nu semnez nici călcat de tanc așa ceva.
Și am mai spus că nu semnez nici ce mi s-a sugerat privind un acord de principiu pentru prospecțiuni geologice doar pentru că vine Alekperov și trebuie să îi oferim ceva. De ce trebuie să îi oferim ceva? Nu trebuie să îi oferim nimic.
Și mi s-a mai spus că se pune problema privatizării și amânării sau iertării datoriilor Petrotel. Și am spus că nici asta nu este în regulă.
Era deja în circuit de avizare de la Ministerul Finanțelor, pe care își pusese semnătura Ionuț Costea, cumnatul lui Geoană, chiar dacă nu a mai apărut ulterior semnătura lui.
Asta în luna februarie. Era în pregătire ordonanța privind ștergerea ori amânarea datoriei pe 25 de ani.
Ordonanța asta a apărut în luna mai, Ordonanța 10, și a fost respinsă în 2002 că nu mai avea obiect, probabil.
În orice caz, eu m-am opus și la asta, pentru că un asemenea regim nu a fost acordat niciunui investitor străin.
De ce trebuie să îi acordăm lui asemenea facilitate? La vremea respectivă se discuta că toți care cumpără societăți de la stat trebuie să își asume și datoriile.
De ce trebuie ei să beneficieze de asemenea facilitate? Au venit firme occidentale în România și nu au beneficiat de această facilitate.
Pe vremea aceea nu era legea ajutorului de stat. Dar exista legea concurenței. Și le-am spus că eu nu semnez așa ceva. Și nu am semnat“, și-a amintit ex-ministrul Privatizării.
„Cel care a marșat a fost Sorin Dimitriu, așa a primit dispoziție“
„A venit Alekperov, am avut o întâlnire față în față. Bineînțeles că el a fost informat că eu sunt ostil. Surdu era și el de față.
A avut o întrevedere de jumătate de oră cu primul-ministru, la care am participat și eu. S-a discutat, eu nu am vorbit că nu avea sens, fiind primul ministru de față.
Și asta a fost tot. Cel care a marșat la privatizare a fost Sorin Dimitriu (șeful Fondului Proprietății de Stat – n.r.), pentru că așa a primit dispoziție.
Acesta este desfășurătorul evenimentelor de atunci. M-am opus la orice act cu ei. Privatizarea s-a făcut prin FPS, nu prin mine, iar problema datoriilor s-a făcut după ce am plecat eu de la minister.
Urmarea a fost că eu am fost schimbat la sfârșitul lunii aprilie (1998 – n.r.). Foarte rapid. Eu cred că de aici mi s-a tras.
Și apoi, ani de zile, eu am avut de tras din această cauză. Și mi s-au pus tot felul de bețe în roate din această cauză și m-au izolat.
Eu am avut tot timpul probleme din cauza rușilor pentru că m-am opus acestei privatizări. De ce?
Pentru că ei au oameni în România, au în multe locuri agenți de influență și în puncte cheie. Când au avut loc alegerile din 2004, mi s-a și spus în față de către un om al lui Patriciu: ai de ales dacă vrei sau nu să mai faci ceva în politică – ori ești cu rușii, ori ești pe partea cealaltă, dar ăia care sunt de partea cealaltă sunt o gașcă de homosexuali, vezi și tu ce faci.
Asta primise el dispoziție de la Dinu Patriciu să îmi transmită. Agenții aceștia de influență cred că există și acum, dar nu mai au aceeași forță“, a încheiat Valentin Ionescu.
Ciorbea: „Dimitriu era stat în stat și FPS la fel“
Fostul premier Victor Ciorbea a negat mai tot din versiunea fostului său ministru: „Eu n-am privatizat nimic! Nu m-am întâlnit cu Lukoil.
Când am închis Teleajenul (rafinăria – n.r.), au fost proteste. A fost o închidere temporară, în vederea reorganizării. Dimitriu era stat în stat și FPS la fel, era în subordineaParlamentului, nu avea nicio legătură cu mine.
Eu am înființat Ministerul Privatizării și am pus FPS în subordinea Guvernului (OUG 88/1997), așa s-a contabilizat tot la pasivul meu.
Nu-mi amintesc de întâlnirea asta de la Guvern de care vorbește Valentin Ionescu. Singura întâlnire cu rușii a fost cu vicepremierul rus, prin ’97, înainte de Madrid, când m-a amenințat să o lăsăm mai moale cu NATO.
Sincer, nu-mi aduc aminte să mă fi informat Harnagea despre Lukoil. Era exact intervalul în care criza guvernamentală (între membrii Convenției Democratice – n.r.) era la apogeu“.
Ilie Șerbănescu: „Ministerul Reformei era o structură-fantomă“
Fostul ministru al Reformei, Ilie Șerbănescu, a spus că nu a avut nicio legătură cu privatizarea: „Eu nu-mi amintesc de așa ceva (întâlnirea de la Guvern cu Alekperov; ce e drept, Valentin Ionescu vorbește de un alt Șerbănescu – n.r.), am dubii că am participat la așa ceva.
Am fost luat în Guvernul Ciorbea pe nepusă masă, probabil eram unul din cei 15.000 de specialiști. Am constatat când am ajuns acolo, la Ministerul Reformei, că nu era un minister, era o structură-fantomă.


CONFLICT Ministru al Privatizării în 1998, Valentin Ionescu (foto sus) a avut discuții cu Cătălin Harnagea (foto jos), atunci șef SIE, aflat în aceeași grupare cu Dorin Marian (foto a doua de jos)

Nu era ordonator de credit, nu avea inițiativă legislativă, era format din trei persoane care își luau banii de la Secretariatul General al Guvernului.
Era absolut caraghios, am vrut să plec. M-a rugat Ciorbea să rămân, am acceptat, dar i-am zis că nu semnez nimic.
La sfârșitul lui februarie s-a terminat și cu Guvernul Ciorbea și am plecat. Era un climat atunci că, dacă e să dăm industria, ceea ce s-a și petrecut, să dăm la fiecare de pe scena mondială câte ceva“.
Sorin Dimitriu, protejatul generalului Stănculescu
În 1998, în ziua privatizării Petrotel Teleajen, Sorin Dimitriu, șeful de atunci al FPS, a declarat în conferința de presă astfel: „Compania Lukoil va prelua Petrotel.
Lukoil este un partener dorit în România, cu o participare importantă de capital american“.
Toată declarația sa se baza pe faptul că, la vremea respectivă, compania americană ConocoPhilips era interesată să cumpere acțiuni Lukoil.
Aflat la șefia Fondului Proprietății de Stat, Dimitriu a mai bătut palma cu rușii și pentru alte privatizări.
Interesantă a fost vânzarea către compania Mechel a Combinatului de Oțeluri Speciale din Târgoviște.
De altfel, la mijlocul anilor ’70, Dimitriu a lucrat la COS Târgoviște ca inginer tehnolog (detașat). Pe atunci, uzina avea un statut special pentru că fabrica oțeluri care se foloseau în industria de armament.
În acea perioadă, Dimitriu l-a cunoscut pe generalul Victor Athanasie Stănculescu, care supraveghea înzestrarea armatei statului comunist.
Mai târziu, Stănculescu avea să-i facă legătura cu fostul general Dan Drăgoi, căruia, în calitate de reprezentant al grupului Bali, Dimitriu i-a vândut, în 1997, Comvex Constanța. Șeful FPS din 1998 a fost și reprezentantul României în proiectul marelui combinat Krivoi Rog.
În ciuda numeroaselor apeluri, Sorin Dimitriu a refuzat să comunice pe subiectul Lukoil.
În timp ce Newsweek România încerca să-l contacteze, fostul șef al FPS a fost condamnat definitiv la doi ani și opt luni cu suspendare pentru fraude cu fonduri europene.
Harnagea nu vorbește. Marian: „Nu făceam programul președintelui“
Cătălin Harnagea, ex-director al SIE, se ascunde acum după cvasinecunoscuta Agenție de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare, din subordinea MAE, al cărei director general este.
Harnagea a refuzat orice contact în legătură cu subiectul Lukoil. Totuși, acum câțiva ani, spunea pentru Digi24 următoarele: „Ceea ce ni s-a cerut nouă a fost o verificare pe acel moment a unor posibili investitori care ar fi vrut să vină să investească sau să cumpere, să intre într-un proces de privatizare.
Lukoil era o companie mare cum este şi acum, iar interesele erau să cumpere. Probabil că erau şi alţi competitori“.
După plecarea din funcția de director SIE, Harnagea a lucrat în Petromidia până în 2002 și a fost partener cu fostul consilier prezidențial Dorin Marian (până când acesta din urmă a devenit secretar de stat, în 2007) la Icar Energy SRL, companie care se ocupă de comerțul cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi, gazoși și al produselor derivate, precum și în alte firme.
Întrebat despre același subiect, Dorin Marian a negat totul: „În acea perioadă eram consilier pe Apărare (la Cotroceni – n.r.) și nu participam la întâlnirile economice, nici nu făceam programul președintelui“.
Nici președintele Emil Constantinescu nu a dorit să facă vreun comentariu pe acest subiect și nici să detalieze cum s-a pregătit întâlnirea cu Vagit Alekperov, CEO al Lukoil.

Citeste in continuare

Eveniment

Situaţia completurilor de 5 e total diferită de situaţia completurilor de 3

Publicat

pe

De

Pe scurt, problema e simplă dezvaluie Sorina Ruxandra Matei.

La completurile de 5 există reglementare legală. Există lege. Ca atare, fiind compuse după cum intonau Tarcea şi Stalin legea, adică 4 extraşi şi 1 pus cu mâna din sufletul lor şi pe sprânceană, au fost declarate extrem de uşor neconstituţionale.
La completurile de 3, NU există reglementare legală. Deci n-ai la ce să te raportezi, n-ai ce să încalci. Ca atare, timp de 30 de ani, completurile de 3 au fost compuse după cum a decis fiecare colegiu de conducere în parte, după normele fiecăruia. Neavând la ce să te raportezi, neavând ce să încalci, nu ai nici ce să declari neconstituţional sau vreun conflict. Când Tăriceanu politicianul a făcut sesizare pe completurile de 3 pe conflict la CCR, ar fi trebuit să-şi dea seama că ei politicienii stau de 30 de ani degeaba şi freacă duda în Parlament şi n-au făcut nici măcar o lege pe compunerea completurilor de 3. Ca după aia, dacă alea sunt compuse nelegal, să ai la ce normă legală să te raportezi, să ai ce constata că s-a încălcat. Dar bine că fac sesizări la CCR, în loc să-şi facă ei treaba şi să dea legi în Parlament exact pe ce sesizează la CCR.
Aia cu Mele era neconstituţională din start, deci nu înţeleg mirarea. Iar la Birchall nu e nicio victorie, îmi pare rău să dezamăgesc iar propaganda. Chiar şi Savonea a cerut CCR să renunţe la judecată, că problema se rezolvase, însă nu se mai putea că deja fusese sesizată CCR. Iar faptul că două zâne se ceartă şi îşi scot ochii, şi după aia una pleacă de pe funcţie, fiind data jos tot de CCR dar nu a vrut să semneze Maus neconstituţionalul, nu e conflict constituţional, e un rahat cu perje, că CSM funcţionează în continuare. Data viitoare să-i tăiaţi indemnizaţia lui Birchall, să-i daţi amendă sau să faceţi alt tip de sesizare, la Parchet, pe refuzul exercitării atribuţiilor de serviciu.
Sesizarea pe completurile de 3 e a lui Mele’ nu e a lui Tăriceanu. Explicabil. El nu ştie despre el că e neconstituţional. Aşa e când te ramoleşti de tot. SIE să-şi mai schimbe moliile de prin politică. (Irinel I.).

Articolul Situaţia completurilor de 5 e total diferită de situaţia completurilor de 3 apare prima dată în Ziarul Incisiv de Prahova.

Citeste in continuare

Eveniment

De ce vor Orban și Iohannis disoluția României și atacă magistratura. Strategia pământului pârjolit

Publicat

pe

De

Ca o confirmare de ce Orban si Iohannis nu vor o justitie independenta, ieri, Klaus Iohannis a decorat Grupul de Dialog Social, cel care l-a premiat pe Augustin Lazar – procurorul comunist care, in baza turnatoriilor infiltratului securitatii de la Aiud, – ,,Miron” a contribuit la prelungirea torționării lui Iulius Filip – deținut politic la Aiud. Motivul pe scurt: ,;GDS a promovat valorile”. Costica Iohannis, CE FEL DE VALOARE ESTE alde Augustin Lazar, pensionar special? Iată și motivele, pe larg dezvaluie analistul Radu Teodor Soviani.
,,Știi care e principala diferența dintre modificările de legislație din Statele Unite ale Americii și modificările de legislație din România?” mă întreba aceeași persoană pe care o respect enorm și care în trecut mai mi-a adresat o întrebare care mi-a permis să inițiez și să formulez un model econometric, în premieră despre sistemul de justiție din România și de larg interes în SUA (despre care am scris AICI). Vă voi spune ce am răspuns și cum am fost corectat, la final, dar înainte este necesar de reamintit, în preambul, studiul amintit.
Studiul din aprilie 2019 despre situația justiției din România m-a condus la următoarele
în căile definitive de atac, 67% dintre judecătorii din România nu dau doi bani pe lege; la acest rezultat contribuie lipsa reală de răspundere a magistraților.
în rândul procurorilor, proporția celor care nu dau doi bani pe lege este realmente groaznică;
rezultatele preliminare indicau o sensibilă îmbunătățire în instanțele civile după ce SRI nu a mai acordat protecție tuturor magistraților din civil, furnizori sau colaboratori ai serviciului, prin devoalarea publică a protocoalelor.
,,Am convingerea că odată ce vor fi lustrați și primii furnizor/colaboratori din justiție ai SRI de către CNSAS, ponderea judecătorilor care nu dau doi bani pe lege se va reduce”, concluzionam.
Studiul din aprilie 2019 se încheia și cu o NOTĂ: ,,Perioada de după denunțarea protocoalelor cu SRI este prea scurtă pentru a avea relevanță statistică și nu poate fi relevantă atâta timp cât rețelele din justiție subordonate în trecut prin protocol tind să se subordoneze unui soi de mafie în interesul altor rețele decât cele ,,supravegheate’‘ de SRI”.
În ciuda acestui indicator de avertizare timpurie reieșit din model, rezultatele din perioada de după studiu (mai 2019-decembrie 2019) arată cu probabilitate foarte mică de eroare că s-a îmbunătățit semnificativ proporția judecătorilor din căile definitive care judecă corect, în ciuda reculului încercat a fi imprimat de rețele și pe cale de consecință a scăzut ponderea judecătorilor care nu dau doi bani pe lege, în căile definitive de atac, care încă există totuși în proporție majoritară.
Faptul însă că aceștia, în lipsa scutului ,,așa ne-a spus SRI prin plic galben – urme la dosar”, și-au subordonat încă ticăloșia rețelelor private de trafic de influența, manifestate în principal prin avocați înrădăcinați și izvorâți din fost Securitate, preluați la SRI, dar care acum nu mai acționează la ordinul direct al SRI (ci folosesc vechile rețele din magistratură formate sub cupola SRI sub ochiul lipsit de vigilență al servicului NATO), începe să devină evident: SRI nu mai sprijină totuși pentru accesul la Înalta Curte pe colaboratorii magistrați care au lăsat urme ale judecății altfel decât pe lege, încălcând legea.
Or, acest lucru este evident că nu convine emanaților din vechea Securitate, încă infiltrată puternic în SRI, care încearcă și azi restaurația. De altfel, așa cum am scris încă din prima zi de funcționare a guvernului mandatat de Iohannis, 5 noiembrie 2019, obiectivul principal al schimbării de guvern a fost – Restaurația –
Fostei Securități nu îi convine că au început să se mai manifeste judecători tineri și independenți, care știu carte și care nu au metehnele protocoalelor, tendință observată pregnant în ultimul an și care acționează ca un turnesol pentru judecătorii și procurorii de protocol care își pun funcția și ,,neglijența” în beneficiul protejării infractorilor.
Pe acești judecători corecți îi amenință în fapt Orban și Iohannis (cu complicitatea PSD) prin ,,desființarea pensiilor speciale”. Cu alte cuvinte, lor li se adresează (cu complicitatea unor lichele din PSD manevrate de aceiași strategi de lungă durată) când îi amenință azi pe magistrați că le ia dreptul ca pe viitor să aibă pensii cuvenite statutului și meritelor derivate din știința de carte și respectarea legii, cu alte cuvinte, cei care judecă acum altfel decât pe protocoale.
L-ați auzit cumva vreodată pe Ludovic Orban (sau pe ,,verișorul” lui, Ciolacu de la PSD) să spună ceva de pensia lui Augustin Lazăr, cel care l-a condamnat în fapt încă o dată pe deținutul politic Iulius Filip pentru a executa integral o pedeapsă inventată, Lazăr – procurorul comunist de atunci fiind sprijinit în acest demers de infiltratul Securității din închisoarea Aiud, Gheorghe Mușat așezat acolo ca turnător voluntar și apoi oficial de deținuți politici? (Întreaga investigație, aici).
Nu. Despre pensia lui Augustin Lazăr nu ați nimic de la Iohannis sau de la Orban sau de la ,,verișorii lor”. Iohannis chiar a mai vrut să îi dea încă un mandat de procuror general al României pentru 2019 și mai încolo fostului procuror comunist, ,,bici” al Securității în închisoarea de la Aiud, șef al grupului operativ central începând cu 1998 format nelegal de către SRI și Valeriu Stoica, prin care SRI subordona cercetarea penală, așa cum am scris.
Privilegiile lui Augustin Lazăr vrea să le păstreze actuala guvernare, dar tot ei vor să închidă, prin amenințarea dreptului la o pensie decentă a judecătorilor corecți și care în ultimul an au văzut fereastra de oportunitate de a se desprinde de fosta Securitate preluată la SRI și de protocoale.
Acum Cătălin Predoiu, biet ministru de justiție de protocol, nici nu încearcă să ascundă acest lucru. Pentru el, propunerea de procuror general al României care să succeadă lui Augustin Lazăr (semnatar de protocol) este Gabriela Scutea (semnatară de protocol cu SRI și absolventă de școală SRI), fostă adjunctă a semnatarei de protocol Laura Kovesi.
Pentru Predoiu, Gabriela Scutea este cea mai bună întrucât îmbină ,,experiența” și ,,profesionalismul”. Despre profesionalism să se pronunțe alții care o cunosc, dar experiența semnării protocolului cu SRI și subordonării cercetării penale SRI-ului în opinia mea este una care trebuie să o lustreze de la candidatură, nu să o promoveze. Într-un stat de drept.
Dar bietul Predoiu nu are ce face. El nu ar desființa nici Secția Specială, pe care o știe infilitrată. Pentru că el știe cum îl trata Coldea când îl chema la el în birou împreună cu brokerul fugar Cristian Sima (care a făcut dezvăluirea în contextul discuțiilor despre colaborarea cu Securitatea) și cu Daniel Dăianu. Așa cum ați văzut, în exclusivitate, aici, în octombrie 2012:

https://videos.files.wordpress.com/2Hh0miOF/sima-oct-2012-1_dvd.mp4 
În timpul ăsta, în timp ce alde Augustin Lazăr sunt protejați (nici măcar nominalizați de PNL, Iohannis sau PSD!!!) și în locul investigării infracțiunilor lor reale de către SIIJ ceea ce ar conduce la pierderea justificată a pensiei de magistrat hârșâit nu pe drept, ci pe culoarele Securității, sunt acum amenințați magistrații cărora li s-a deschis fereastra unică până în acest moment, după 1989, de a judeca independent. Mesajul real care li se transmite este următorul: noi, care facem restaurația, facem ce vrem cu voi, care nu mai vreți să judecați pe protocol.
Care este mesajul real al amenințării cu tăierea dreptului la o pensie corespunzătoare poziției și carierei de judecător, pentru judecătorii realmente independenți? Cine are interesul ca judecătorii corecți să nu aibă nicio perspectivă, în timp ce pentru alde Augustin Lazăr să li se consolideze perspectiva și să își păstreze privilegiile?
Răspunsul este simplu: Restauratorii. Mesajul restauratorilor este acum: potoliți-vă, nu mai fiți independenți, fiți slugi. Fiți subordonați, nu fiți vocali, poate vă lăsăm să ieșiti la pensie de tehnician la 45 de ani, de unde să fiți forțați să vă angajați la societatea de avocatură a vreunui fost securist și să încasați sume mari pentru traficul de influență pe care vrem să îl faceți în fața foștilor colegi. Eu acest mesaj îl percep, subordonat acțiunilor marionetelor din PNL de pârjolire a pământului.
Eu însă am convingerea că magistrații cu adevărat independenți știu că există și o altă soluție și anume cea legală. Percepând mesajul real al restauratorilor, ei își vor consolida principiul că trebuie să respecte legea pentru a fi protejați de ea, să judece conform legii și nu conform protocoalelor și nici conform metehnelor fostei Securități. Astfel, ei vor ajunge în mod cert să câștige la pensie sume cuvenite unei cariere ireproșabile, în ciuda zabterilor de acum ale celor care vor să pârjolească pământul.
Și vor realiza că un singur compromis în cariera de judecător este un compromis prea mult.
Dar pentru asta trebuie ca ei, magistrații corecți, să înceteze să mai acopere și să accepte pe ,,magistrații de protocol”. Gen Augustin Lazăr sau ,,colegi patrioți” care la scutul jurământului pe steag au fost infiltrați ca slugi în justiție și au devenit șantajabili în fiecare secundă a bietei lor vieți.
Apropos, las aici și expresia ,,interesului” achitatului de protocol, Ludovic Orban (nu m-ar mira ca el să fi fost reprezentat la ICCJ-ul subordonat prin protocol SRI-ului de societatea vreunui fost lucrător al Securității inflitrat de Securitate cine știe pe unde pentru a înrăutăți situația deținuților politici), față de Augustin Lazăr și mai ales, față de una dintre victimele lui, Iulius Filip. Orban a vorbit de parcă ,,Miron” i-ar fi pus vorbe în gură: ,,Nu am înțeles… nu știu… nu știu…”

https://videos.files.wordpress.com/OrKxWNWu/soviani-orban-lazar_dvd.mp4 
Cu cine se luptă în fapt Orban?
Cu magistrații independenți (puțini, dar în creștere), cu pensionarii care au încă pensii mizerabile – pensia medie este de 1203 lei (253 de Euro) – spre deosebire de Augustin Lazăr care are aproape de 20 de ori mai mult și cu nivelul de trai al familiilor care au dreptul la dublarea alocațiilor, pentru că așa spune legea, iar executivul este obligat să aplice legea, nu să o proroge.
Cum ar fi ca toate companiile din România să acționeze căcăcios, precum Orban, și anume în loc să execute obligațiile stabilite de legile în vigoare, să le ,,proroge”? Cum ar fi ca, în 25 ianuarie 2020, nicio companie din România să nu mai plătească TVA-ul și impozitul pe salarii pe motivul că ,,situația companiei nu permite, dar poate facem o rectificare la 1 august, dacă nu intrăm în recesiune”. Cum ar fi Orbane?
Și acum răspunsul la întrebarea din debut. Am răspuns așa:
,,Principala diferență dintre modificările de legislație din SUA și cele din România este legată de stabilitate, frecvență și predictibilitate. În ultimii 233 de ani de când a fost scrisă Constituția SUA (1787) au fost doar 27 de amendamente. 10 dintre ele au fost introduse în primii 3 ani după ratificare (1791). Din 1791 și până acum nu au mai existat decât 17 amendamente.”.
,,Ai dreptate doar parțial” mi-a răspuns în limba română cel care îmi pusese întrebarea. ,,Principala diferență dintre modificările de legislație din SUA și cele din România este că toate modificările de legislație din SUA au fost făcute în favoarea cetățenilor americani, în timp ce toate modificările de legislație din România, sau aproape toate, au fost făcute în defavoarea cetățenilor români”.
Abia aștept să mă contrazică inșii care susțin că nu este în interesul cetățenilor români să avem magistrați independenți cu pensii corespunzătoare, că nu este în interesul cetățenilor români să majorăm punctul de pensie într-o țară în care marea majoritate a pensionarilor câștigă sub 250 de Euro, că nu este în interesul cetățenilor români să respectăm legea de dublare a alocațiilor, sau că este în interesul cetățenilor români să păstrăm ca pensionar special, pe alde Augustin Lazăr, în loc să îi fie anulat dreptul la pensie. Abia aștept!
În fapt, guvernarea de restaurație Orban pârjolește zi de zi pământul, precum guvernarea Ciorbea din 1997 astfel încât să conducă la disoluția statului român (ceea ce nici măcar PSD nu a reușit). ,,Judecătorii nu ar trebui să aibă pensii speciale, ne spune Orban. Copiii nu ar trebui să beneficieze de alocații decente, ne mai spune el. Doar Augustin Lazăr și generalii cu 5 stele ai Securității trebuie să aibă mii de Euro pe lună”. După cum vă avertizam în urmă cu ceva timp, exact CDR, ,,sub semnul Victoriei”.

Pe alde Augustin Lazăr îi văd ca exponenți care impersonează profilul psihologic de procuror selectat de Securitate sa ancheteze deținuții politici, mai corect spus să se ocupe de ei, care au fost infiltrați după 1990 în magistratura democratică. Alde Augustin Lazăr mai precizeaza analistul. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Parteneri

Ultimile stiri locale

Eveniment2 ore inainte

„Mongolii, ungurii, turcii, nemții, rusii nu au făcut românilor atât rău cât au făcut politicienii noștri în două decenii”- un adevăr dureros rostit de un academician român

Cine le-a deschis ușa rușilor în România. Emil Constantinescu, rol principal (Preluare Newsweek România):În 1998, rafinăria Teleajen a fost privatizată...

Social7 ore inainte

Se anunţă vremuri bune pentru piteşteni: Cătălin Gherzan candidează la primăria Piteşti!

Sunt Cătălin Gherzan şi, înainte de toate, sunt un cetăţean al Municipiului Piteşti care doresc o schimbare în mai bine...

EvenimentO zi inainte

Situaţia completurilor de 5 e total diferită de situaţia completurilor de 3

Pe scurt, problema e simplă dezvaluie Sorina Ruxandra Matei. La completurile de 5 există reglementare legală. Există lege. Ca atare,...

Eveniment2 zile inainte

De ce vor Orban și Iohannis disoluția României și atacă magistratura. Strategia pământului pârjolit

Ca o confirmare de ce Orban si Iohannis nu vor o justitie independenta, ieri, Klaus Iohannis a decorat Grupul de...

Eveniment3 zile inainte

Prietenul fostului procuror Negulescu Mircea de la conducerea Politiei Locale Ploiesti prins ca a primit foloase necuvenite si a semnat in fals la cursurile de perfectionare din anul 2015/CSM PLoiesti a intrat in vizor pentru aceeasi inginerie si acelasi faptas

Ca o confirmare de ce Orban si Iohannis nu vor o justitie independenta, ieri, Klaus Iohannis a decorat Grupul de...

Eveniment5 zile inainte

Senatorul PNL -Viorel Badea – a luat ilegal cateva milioane de euro de la Departamentul Romanilor de Pretutindeni (DRP) in urma cu aproape un deceniu/A furat inclusiv banii pentru construcţia unei biserici

Viorel Badea a fost şef la Departamentul pentru Românii de peste Hotare (DRRH) în timpul guvernării CDR. 147 de pagini...

Eveniment6 zile inainte

Seful Politiei Locale Ploiesti – prietenul procurorului Negulescu Mircea – sfidează legea, bunul simţ si inteligența functionarilor publici din subordine

Noroc cu Florin Citu, ministrul de finante liberal, care pe zi ce trece, devoaleaza din aceasta ticalosie: ,,In buget avem...

Eveniment7 zile inainte

Stiati ca guvernarea actuala a mintit inca din primele zile de guvernare, spunand ca face investitii pentru spitale?

Stiati ca guvernarea actuala a mintit inca din primele zile de guvernare, spunand ca face investitii pentru spitale, in realitate...

EvenimentO săptămână inainte

Luați-vă popcornul și asistati la circ/Primarul PNL Adrian Dobre si seful Politiei Locale Ploiesti au furat startul si ne ofera circ inainte de campania electorala

Precizam intr-un articol anterior ca circul și pâinea sunt folosite și acum la pachet, nu doar când se apropie momentul...

EvenimentO săptămână inainte

Care este serverul perfect pentru voi

Procurorul Ionuţ Botnaru, unul dintre cei cinci candidaţi admişi la interviurile de la Ministerul Justiţiei pentru funcţia de şef al...

EvenimentO săptămână inainte

Procurorul Ionuţ Botnaru şi-a retras candidatura pentru funcţia de şef al DNA

”Teroriștii” din decembrie au fost securiștii aflați sub comanda lui Iulian Vlad, securisti care ne conduc si azi si/sau sunt...

Eveniment2 săptămâni inainte

,,Poți să îi prostești pe puțini de multe ori, pe mulți de puține ori, dar niciodata pe mulți de multe ori”/Că așa e cu statul de drept

”Teroriștii” din decembrie au fost securiștii aflați sub comanda lui Iulian Vlad, securisti care ne conduc si azi si/sau sunt...

Eveniment2 săptămâni inainte

Afla cum poti solicita si tu credite nebancare de la Provident!

Tot mai multi romani sunt tentati de ideea unei afaceri pe cont propriu, care le ofera atat libertatea programului, cat...

Eveniment2 săptămâni inainte

OPINIE/Politicienii, preocupați doar de soarta lor, preferă să sacrifice o țară și un popor decât să renunțe la furtul din banii publici

Caracter, conștiință, bun simț, altruism, muncă, modestie cinste, onoare, devotament, credință, atribute ale civilizației și ale lumii moderne, sunt pentru...

Eveniment2 săptămâni inainte

Prima amenda GDPR pentru o asociatie de proprietari

(Preluare PRESA CURATĂ): Dosare penale ţinute în DNA şi peste 12 ani, instanţe cercetate aproape cu totul. 97,08% din cererile...

Articole SEO ADfel Digital Marketing Articole SEO ADfel Digital Marketing
Afaceri2 săptămâni inainte

Articole SEO si alte tehnici pentru rezultate: optimizarea site-ului pentru prima pagina in Google

Daca petreci mult timp urmarind toate persoanele care se considera “guru” in SEO si marketing online, este posibil sa fi...

Știrile Săptămânii