Connect with us

Eveniment

Domnul Predoiu apreciază mai mult decât nenumirea Adinei Florea menținerea ,,operativului” Nicolae Marin (fost DNA)?

Publicat

pe

Catalin Predoiu, noul ministru al Justitiei s-a pierdut cu firea ieri la preluarea mandatului de la doamna Birchall, pe care o sorbea din ochi! Atat de doritor era sa se întoarcă lângă doamna Birchall dupa discursul de predare-primire, încât a uitat să îl prezinte pe șeful său ierarhic, Ludovic Orban, care stătea la coadă, înaintea lui Iohannis, pentru a ne vorbi despre statul de drept! Mai avea puțin Cătălin Predoiu și îi spunea ,,colega” doamnei Birchall! Dar asta nu e tot! ,,La prima vedere nu am de ce să o critic pe doamna Birchall. Nu vreau să angajez poziția ministerului acum. Ce s-a văzut de la nivelul meu de deputat în Parlament, cred ca ministerul a avut o poziție bună” a spus Predoiu întrebat fiind de poziția pe care a avut-o Ana Birchall in privinta blocării numirii Adinei Florea ca șef al Secției Speciale de investigare a Infracțiunilor în Justiție – ceea ce a avut drept consecință menținerea șefiei operative a SIIJ de către Nicolae Marin, procuror șef adjunct SIIJ, teoretic adjunctul lui Florea, dar practic șeful ei (în urma boicotului prelungit de la CSM). La prima vedere, înclin să cred că domnul Predoiu apreciază mai mult decât nenumirea Adinei Florea menținerea ,,operativului” Nicolae Marin (fost DNA). Dar asta e doar la prima vedere. Și pentru că nu vreau să fiu superficial, îl invit pe Cătălin Predoiu, care studiază ce se întâmplă cu secția (și pe toți ceilalți membrii CSM, inclusiv Inspecția Judiciară), să studieze ce am scris pe blogul personal, precizeaza analistul Radu Teodor Soviani:

Dacă săptămâna trecută am vorbit și documentat despre doi magistrați de la Curtea de Apel București care nu dau doi bani pe lege (în cadrul emisiunii de la B1TV), astăzi vorbim despre Procurorul Șef Adjunct al Secției Speciale de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, Nicolae Marin (ex-DNA, refugiat la SIIJ).

Pentru mine, Nicolae Marin este biciul securității de la Secția Specială de Investigare a Infracțiunilor din Justiție. Ca jurnalist, am trei obligații pentru a dezvălui comportamentul infracțional al acestuia: în primul rând pentru mine, în al doilea rând, pentru familia mea și în al treilea rând pentru interesul general al societății. Indiferent că domnul Nicoale Marin, procuror șef adjunct al SIIJ va lucra dupa ce va fi exclus din magistratură la REBU, ROSAL sau la SRI, pentru motivele sus-menționate voi depune toate resursele astfel încât infracțiunile sale în calitate de magistrat șef să fie aduse în fața unei instanțe și sancționate conform legii.

Despre Nicolae Marin, procuror șef adjunct al SIIJ, publicul larg a auzit abia week-endul acesta, când a ținut să informeze presa ,,pe surse” că el ar fi depus plângere penală împotriva Liviei Stanciu și Cristinei Tarcea, foste președinte al ICCJ pentru modul în are au girat formarea completurilor de 5 judecători de la ICCJ. În opinia mea și având în vedere argumentele care urmează, informația scursă pe surse de Nicolae Marin  este o mișcare contrainformativă a fostului procuror DNA (instituție aflată la acel moment sub protocol cu SRI), fie pentru a își asuma în mod ticălos alte plângeri care există la SIIJ, anterioare, și pe care le-a ignorat, plângeri împotriva doamnei Tarcea, fie pentru a mușamaliza prin modul în care instrumentează cazul faptul că doamnele Stanciu și Tarcea nu au fost decât niște soldați ascultători ca ,,responsabili de securitate” ai SRI, care au transformat ICCJ în Curtea LOR supremă de Justiție. A unor lichele și oameni fără căpătăi din SRI.

Prin urmare, opinez că Nicolae Marin, procuror șef adjunct al SIIJ a vrut, prin ieșirea de duminica aceasta, să bage spaima în judecători atunci când a scurs informația că urmește penale cele mai recente două șefe al ICCJ. Astfel, Nicoale Marin s-a impersonat într-un ,,bici” și vom vedea mai depare în articol, al cui.

Concomitent cu impersonarea într-un justițiar  Nicolae Marin făcea propriile infracțiuni la SIIJ, în calitate de ,,Procuror Șef Adjunct” al SIIJ. Infracțiuni în favoarea infiltratului securității din înschisoarea  Aiud, turnătorul Gheorghe Mușat (Miron), cel care recrutat fiind de Securitate pentru a înrăutăți situația juridică a deținuților politici în tandem cu Augustin Lazăr, îi turna exemplar și chiar dinainte de a semna angajament de turnător cu Securitatea pe disidentul anti-comunist, Iulius Filip și pe alții. Despre asta am scris aici.

La concret:

În data de 19 septembrie 2019, la solicitarea din 9 septembrie 2019 a unei instanțe civile a Tribunalului Municipiului București, solicitare indusă de susținerea minicinoasă a unui avocat din subordinea fostului turnător Gheorghe Mușat, procurorul șef adjunct al SIIJ, Nicolae Marin, folosindu-și funcția, legaliza în fals, sub semnătura proprie, ca urmare a unei solicitări a instanței de judecată. Avocatul lui Mușat a ,,transmis” instanței civile că nu poate prezenta un contract de asistență juridică în original pe motiv că se află la dosarul penal 1003/P/2016 (SIIJ), instanța civilă îmbrățișând butagoria acestuia și a  solicitat ,,orignalul” de la SIIJ – dosarul 1003/P/2016. Legea prevede fără niciun fel de dubiu că, copiile după copii nu au niciun fel de putere doveditoare (text de lege obligatoriu a fi cunoscut de către un judecător sau un procuror care exercită funcție).

Achiesând la solicitarea avocatului și Inducând la rândul lui ,,în eroare” instanța de judecată, procurorul șef adjunct Nicolae Marin transmite către  instanța civilă, prin fals și uz de fals, în data de 19 septembrie 2019,  o legalizare a unei copii cu următorul text:  ,,originalul se află la dosarul penal 1003/P/2016” și  transmite copie după ,,originalul” aflat la acel dosar. Modul în care a fost confecționată ,,copia după original” este deasemenea grăitor. Dar iată adresa prin care procurorul șef Nicolae Marin, minte instanța civilă:

În data de 25 septembrie 2019, când ia la cunoștință de acestă adresă, la termen, petentul învederează instanța civilă că este o susținere mincinoasă asumată sub semnătură de către procurorul șef adjunct Marin, menită să inducă în eroare instanța de judecată și solicită respectuos ca instanța civilă să facă o nouă cerere, întrucât în mod clar originalul nu se află la acel dosar, lucru de care și partea adeversă (mincinoasă din start) are știință.

Instanța civilă dă cuvântul părții adverse, care susține din nou, minicinos, că originalul se află la acel dosar penal. Instanța civilă achiesează la rezoluția infracțională a avocatului minicinos și procurorului șef adjunct al SIIJ, Nicolae Marin, subliniază pe adresa lui Marin că ,,originalul se află la dosarul penal 1003/P/2016” și respinge, având reprezentarea faptelor, o nouă cerere către SIIJ.

Subliniez că documentul avea o forță probantă extraordinară și obligatorie în ceea ce privește o sumă de elemente infracționale de-a lungul acestui proces civil care durează de 3 ani, incluzând o recuzare, o respingere a recuzarii, o admitere a recursului împotriva încheierii de respingere a recuzării și până la acest stadiu de REJUDECARE. Un calvar de 3 ani.

Instanța rămâne îm pronunțare pe baza falsului semnat de către procurorul șef adjunct al SIIJ, Nicolae Marin.

În data de 3 octombrie 2019, petentul face plângere penală la SIIJ, împotriva procurorului șef adjunct al SIIJ, Nicolae Marin, pentru 3 infracțiuni. Vedeți mai jos extras din plângere:

În data de 4 octombrie 2019, după ce află de la subalterni/colegi că urmează să înceapă urmărirea penală împtoriva sa pentru 3 infracțiuni (conform plângerii depuse în ziua precedentă, 3 octombrie 2019), procurorul Marin face acte de mușamalizare a faptelor sale penală și emite o nouă adresă către instanța civilă a Tribunalului București, în care, de facto, admite cele 3 infracțiuni, spunând că ,,din eroarea grefierului” a fost înștiințată instanța că ,,originalul se află la dosarul 1003/P/2016” și că, în realitate, originalul NU SE AFLĂ LA ACEL DOSAR ȘI NICI NU S-A AFLAT VREODATĂ, conform adresei din 4 octombrie 2019:

Folosindu-și funcția, după ce a aflat de plângerea penală, domnul Marin a încercat să mușamalizeze cazul, dând vina pe grefieră (ca Augustin Lazăr în cazul atașării hotărârii de clasare pentru Iohannis). Vinovăția grefierei va fi stabilită de către instanță, dar întrucât în esență, grefiera s-a ocupat cel mult de xeroxarea documentului care avea TOATE ELEMENTELE de identificare  – ca este o copie, și nu originalul, relevând și ticăloșia mimării cercetării penale din respectivul dosar penal unde nu a fost NICIODATĂ administrat originalul documentului incriminat. Și  dacă grefiera este de vină, domnul Marin, care în calitate de procuror șef adjunct SIIJ a încercat mușamalizarea plângerii penale asupra propriei persoane, ce măsuri a luat împotriva grefierei? Totuși, legalizarea este responsabilitatea procurorului și nu a grefierei care este personal administrativ.

În episodul II al acestei investigații, care va trata pe larg și va documenta rețeaua de curieri care fac legătura între ofițeri legendați și magistrații colaboratori, aceia care intră în sediii de parchete și ridică/depun/înlocuiesc acte la dosare penale, în afara cadrului legal, cu scopul de a determina prin fals hotărâri judecătorești definitive prin care REȚEAUA se finanțează/spală fonduri obșinute ilicit. În curând.

În acest prim episod documentez  circuitul legalizării de acte false, prin procurori, a rețelei de ofițeri legendați ai fostei Securități, preluați la SRI (aspect dovedit de faptul că perioada de la momentul condamnării/legendării lui Ghoerghe Mușat și până la desfințarea securității prin decret nu a fost transmisă de SRI către CNSAS), cu scopul de a oferi judecătorilor aparența de legalitate a unor hotărâri nelegale, favorabile judiciar REȚELEI, obținută prin certificări și legalizări precum cele documentate în acest aici.

Ce l-a determinat pe ditamai procurorul șef adjunct al SIIJ, care urmărește penal președinți ICCJ, să comită falsuri în favoarea turnătorului MIron de la Aiud (Gheorghe Mușat) de pe vremea când ,,statul de drept” era reprezentat la Aiud de Augustin Lazăr, ajuns procuror general al unui stat membru NATO?

Să îți fie rușine Nicolae Marin că te-ai pus platoșă de vreme rea unor ofițeri ai securității legendați ca turnători la Aiud în condițiile în care acei magistrați infiltrați de securitate au fost criminalii cu trese pe umeri care astăzi se hrănesc din pensiile de serviciu plătite cu sângele acelor oameni.

Chestionat cu aceste aspecte, petentul declară cpentru soviani.com următoarele: ,,Nicolae Marin, rară specie de ticăloșie ai reușit să faci în numai 15 zile. Repet, fie că vei lucra la REBU, Romsys, sau la ORNISS după ce vei fi exclus din magistratură, eu voi continua să aduc la cunoștința opiniei publice, onest și de îndată, acele fapte și elemente care devoalează anumite elemente vopsite ce țin de vremuri trecute și care se insiunează în societatea noastră și încearcă, prin alde Marin, să scape de răspunderea legală și morală a faptelor lor.”.

Cu privire la petent, identitatea va fi dezvăluită în episoadele următoare, care cel mai probabil a fost deja  intuită de către cititori din documentele prezentate. (Cerasela N.).

 

Eveniment

În urmă cu 5 ani, frica de el însuși nu îl determina pe Klaus Iohannis să fugă de dezbaterea prezidențială

Publicat

pe

De

În urmă cu 5 ani, în 8 noiembrie 2014, făceam o propunere de dezbatatere prezidențială între Ponta și Iohannis, constatând că Ponta fuge de la dezbatere (acum Iohannis este cel care fuge). În urmă cu 5 ani, propuneam public PSD-ului și Administrației prezidențiale un format de dezbatare între cei doi candidați din turul 2 al prezidențialelor. Klaus Iohannis a acceptat public propunerea mea, în urmă cu 5 ani, Ponta fiindu-i cel căruia îi era frică. #Klausiohannis, îți fac acceeași propunere pe care ți-am făcut-o în urmă cu 5 ani, pentru dezbaterea finală (și îți atașez propunerea din urmă cu 5 ani). #KlausIohannis, ti-e frică mai mult de tine sau de #VioricaDancila? Pentru ca Viorica Dancila ti-a lansat multiple invitatii de dezbatere, dar le-ai refuzat. Dar pe a mea, Klaus Iohannis, de ce ai refuza-o dacă ai acceptat-o în urmă cu 5 ani? Iată ce a acceptat Iohannis în urmă cu 5 ani, ,,de principiu”: ,,Ideea de a propune dezbaterea la Cotroceni este proprie, a fost spontana la momentul la care am transmis-o catre candidati/presedintie si a venit din lipsa unei conturari firesti in spatiu public a ceea ce ar trebui sa insemne o astfel de dezbatere. Inca o data multumesc public tuturor celor care apreciat, sustinut si distribuit (pe facebook aceasta idee), indiferent daca aceasta dezbatere va avea loc sau nu. Din punctul meu de vedere ar trebui ca acum sa se defineasca o cutuma: dezbaterea finala dintre candidati sa aiba loc, de acum incolo, la Cotroceni (nu numai in cazul acestor alegeri).” Iohannis a acceptat de principiu, Ponta nu, Iohannis ullterior alegând un mediu mult mai prietenos pentru singurele două dezbateri (cu jurnalista care avea să îi devină purtătoare de cuvânt după câștigrea alegerilor, Mădălina Pușcalău, și cu Rares Bogdan, care avea să îi devină locotenent, acum prim-vicepreședinte PNL – partidul care îl susține pe Klaus Iohannis). Iată propunerea în discutie, acceptata in principiu de Iohannis, in urma cu 5 ani, precizeaza analistul Radu Teodor Soviani:

Întrucât găsesc deja deranjant că două ,,echipe” de negociere ale candidaților nu se hotărăsc unde și cum să aibă loc dezbaterea finală pentru prezidențiale iar acest lucru m-ar putea priva pe mine, în calitate de român, de a vedea o dezbatere între cei care îmi vor votul, îmi permit să lansez în spațiul public o soluție care mi se pare decentă, sinceră, realizabilă, neutră. Detaliez în continuare propunerea mea pentru locație, format, moderatori.

Soluția este: Palatul Cotreceni, miercuri 12 noiembrie, de la ora 20.00 la ora 24.00. Accesul tuturor televiziunilor/ziarelor/media on-line trebuie permis simultan.

De ce Palatul Cotreceni? Niciunul dintre cei 2 candidați nu își dorește să ajungă nici la Universitatea de Vest, nici în studiourile Realității, Antena3, România TV sau B1TV. Cei doi candidați își doresc să ajungă la Cotroceni. Deci, natural, dezbaterea trebuie să aibă loc acolo unde este destinația procesului electoral pentru alegerea Președintelui.

Într-un gest de minimă curtoazie pentru procesul electroal, sunt convins că Președintele în exercițiu va pune la dispoziție sala în care se desfășoară Consiliul Suprem de Apărare a Țării, pentru că, nu-i așa, unul dintre cei 2 candidați va ajunge să conducă CSAT-ul. Dealtfel Președintele le este dator ambelor tabere: oricât au încercat PSD, PNL, chiar și PDL să îl mute mai devreme pe Președinte de la Palatul Cotroceni, lăudându-se cu ,,punem punct regimului Băsescu”, în final toate forțele politice implicate au contributi la retragerea naturală a domnului Băsescu, și anume la expirarea mandatului consituțional. Și când spun ,,au contribuit”, am proprietatea cuvintelor: chiar au contribuit. Toți.

Așa că nu am dubii că Administrația Prezidențială (și nu Președintele direct), va pune la dispoziție această locație. Mai mult, Administrația Prezidențială are toate echipamentele necesare pentru a transmite în direct dezbaterea pe toate televiziunile care doresc să o preia. Fără să fie favorizat nimeni. Toți ar trebui să preia dezbaterea.

Despre format: 4 ore, între ora 20.00 – 24.00, cu 4 segmente, pe 4 teme

  1. Segmentul 1: Ora 20.00-21.00: Despre politică externă. În principal atribuțiile președintelui sunt despre politică externă. Așa că, un interval orar de 60 de minute este absolut necesar pentru această temă.
  2. Segmentul 2: Ora 21.00 – 22.00: Despre securitate națională și despre justiție. Securitatea națională intră direct în atribuțiile șefului CSAT, iar justiția este parte a securității naționale. Ambii candidați trebuie să fie conștienți că, indiferent care dintre ei va rămâne la Cotroceni după această dezbatere, justiția va merge înainte.
  3. Segmentul 3 : Ora 22.00 – 23.00: Despre economie și administrație economică. Economia face parte din securitatea națională a oricărui stat și este extrem de important ca să știm exact ceea ce cunosc respectivii candidați despre administrația economică și despre economie în general.
  4. Segmentul 4: Ora 23.00 – 24.00: Conferință de presă comună a celor 2 candidați. Toți jurnaliștii care se acreditează până marți trebuie să aibă acces la această conferință de presă.

Despre moderatori: câte un singur moderator pentru fiecare din primele 3 segmente.

A aduce câte un moderator partizan din fiecare tabără mi se pare un demers prin care riscăm să asistăm de facto la mai mult joc de scenă din partea moderatorilor de televiziune decât conținut al candidaților. De aceea, pentru fiecare segment detaliat mai sus, trebuie să fie adus un singur moderator.

Cum se selectază moderatorul pentru fiecare segment

Ideal ar fi ca părțile să fie de acord cu un moderator pentru fiecare segment, în baza independenței profesionale manifestate de aceștia (moderatori), de-a lungul timpului. Foarte probabil nu se va întâmpla așa, dar nu exlcud. De aceea, în condițiile în care nu se înțeleg pe moderatori, fiecare parte va propune câte 3 moderatori pentru fiecare segment, pe care îi consideră cei mai buni (politică externă, securitate națională, economie). Iar dacă părțile nu sunt de acord, cele până la 6 nume se pun într-o urnă și miercuri, 12 noiembrie 2014, ora 12, se trag la sorți cei 3 moderatori. În felul ăsta nu va fi nimeni acuzat că a favorizat pe nimeni. Pentru conferința de presă nu este nevoie de un moderator, pentru că Administrația Prezidențială știe cum să dea accesul la cuvânt jurnaliștilor.

Repet, scriu acest scenariu și format de dezbatere pentru că mă enervează enorm ideea ca să nu am acces, ca și votant, la o dezbatere directă între cei doi. Mă enervează și manipulările de genul unul vrea, altul fuge, cel care vrea minte că vrea, cel care fuge nu știu ce… Toți cei raționali implicați în această dezbatere, ar trebui să sprijine ideea pe care o lansez acum, în calitate de om de media (cu experiență de 14 ani în acest domeniu).

În rest, luni și marți, candidații nu au decât să se ducă la orice televiziune prietenă/neprietenă vor dori, singuri sau împreună. Mă interesează confruntarea finală. Din punctul meu de vedere, prezenta singulară pe televiziuni nu va lua voturi de la vreun candidat și le va deturna spre celălalt, întrucât opțiunile sunt deja făcute (din punctul meu de vedere). Nehotărâții vor înclina balanța spre cine va f i viitorul Președinte (și includ în categoria nehotărâți atât pe cei care au votat cu candidatul care le place în primul tur, dar nu a ajuns în al doilea, cât și pe cei care nu s-au prezentat la vot în 2 noiembrie, dar o vor face). Am văzut acest scenariu aplicat în anul 2004, când unul dintre candidați a obținut 40,9% în primul tur iar celălalt 32,9%. Atitudinea legată de dezbateri a fost cam aceeași ca și acum.

Miercuri mi-aș dori să fie dezbaterea, joi toate televiziunile să disece dezbaterea, iar vineri toate televiziunile să ne lase în pace cu orice altceva în așteptarea votului de duminică.

Prin urmare, îi invit pe toți cei care au un cuvânt de spus în dezbaterea electorală finală să țină de cont de această opinie,  pe care mi-o asum, ca om de media. (Sava N.).

 

Citeste in continuare

Eveniment

Despre cele 3,2 milioane de voturi ale lui Klaus Iohannis din primul tur și despre nuclee dure

Publicat

pe

De

Din punctul meu de vedere, un premier devine cu adevărat premier abia atunci când apucă să facă și să aplice un buget. Până atunci are încă statutul de paiață. Având în vedere cele 3,2 milioane de voturi obținute de Iohannis în primul tur, vis-a-vis de așteptările lui Ludovic Orban ,,dacă ne forțăm un pic, Iohannis câștigă din primul tur” (adică peste 9 milioane de voturi în favoarea lui în primul tur) îmi este și teamă de estimările pe care le va face Ludovic Orban în încercarea trecerii proiectului de buget. Dacă va mai fi cazul ca Orban să își treacă bugetul. De data asta chiar depinde într-o mare măsură de modul în care nucleele dure ale PNL și PSD vor reuși să aducă oamenii la vot. Estimarea mea este că domnul Klaus Iohannis va obține în turul 2 din 24 noiembrie 2019, mai puțin de 6,3 milioane de voturi, cât a obținut în turul 2 din 2014. Cam cu până la un milion de voturi mai puțin. Vom vedea pentru ce îi va fi suficient, ceea ce este de o deosebită importanță chiar pentru familia Iohannis pentru întrebarea cheie pe care și-o adreseză în fiecare toamnă: la anul, unde ne facem vacanța? Am detaliat, pe blogul personal precizeaza analistul Radu Teodor Soviani.

Despre cele 3,2 milioane de voturi ale lui Klaus Iohannis din primul tur și despre nuclee dure.

Klaus Iohannis a obținut în primul tur la alegerile prezidențiale din 10 noiembrie 2019,  în jur de 3,2 milioane de voturi (datele comunicate de BEC la ora 11, nefinale, indicau 36,91%, respectiv 3,16 milioane de voturi), în condițiile unei prezențe la vot raportată la numărul de alegători de 47,7%. Pe challanger-ul Dăncilă l-au votat un pic peste de 2 milioane, obținânând în jur de 23,5%.

În turul I al alegerilor prezidențiale precedente (2 noiembrie 2014), Klaus Iohannis a obținut 2,88 milioane de voturi (30,37%), iar Victor Ponta l-a bătut cu un milion de voturi în plus (3,83 milioane).

În al doilea tur din 2014, în 16 noiembrie, Klaus Iohannis a obținut 6,3 milioane și l-a bătut el pe Ponta cu un milion de voturi în plus.

Având în vedere votul din diaspora de atunci și de acum, ajung la concluzia că, la nivelul primului tur, în ultimii 5 ani, Iohannis și-a păstrat numărul de votanți de prim tur, respectiv 3,2 milioane.

Ajung la o prima concluzie: în 5 ani de vacanță la Cotroceni, Klaus Iohannis aparent nici nu a pierdut, nici nu a câștigat, adică votanții domniei sale de prim tur îl iubesc la fel de mult ca în urmă cu 5 ani, necontând ce a făcut în ultimii 5 ani, caz în care ar fi câștigat (sau ar fi pierdut) votanți. De unde trag o a doua concluzie: pe Klaus Iohannis l-a votat în primul tur (și atunci și acum), nucleul dur al PNL și PDL, nucleu care l-a reciclat în președinte PNL în 2014, după ce a eșuat în a fi premierul de la GRIVCO (PSD), în 2009.

Klaus Iohannis ar fi putut însă capitaliza în acești ani și lua mai multe voturi în primul tur, dacă ar fi fost un Președinte onest.

Comportamentul lui Dragnea a căzut la pace cu sistemul (care l-a și executat, ca pe orice executant pe care anterior îl ajută și îl ridică), la care se adaugă harcea parcea făcută voit pe justiție de alde Ioradache, Nicolicea, Grindeanu sau economic de alde Tudose, Teodorovici, Vâlcov, Mișa, toți avizați de SRI ca membrii ai Guvernului, ar fi trebuit să îi aducă, în opinia mea mult mai multe voturi în plus în turul 1 din 2019 față de turul 1 din 2014. Dar nu s-a întâmplat așa.

În fapt, această emoție a fost capitalizată de electoratul USR-ului creat prin Nicușor Dan, confiscat lui și dat lui Dan Barna, acum probabil în drum spre Cioloș. Candidatul USR-ului, Dan Barna, a obținut circa 1,2 milioane de voturi, în acest prim tur, care deasemenea poate fi nucleul dur al nou formatului USR, ceea ce reprezintă a treia concluzie.

O caracteristică a acestui nucleu dur timpuriu al USR poate fi aceea că mai degrabă este format de oameni cu școală și cu gândire proprie (în special cei care sunt plecați în diaspora, dar și o parte dintre cei de acasă), și, la fel ca în cazul fiecărui nucleu dur din orice partid, o parte militarizată.

Însă acest nucleu dur a refuzat să se adauge la voturile lui Iohannis în primul tur, opinez eu pentru că tinerii plecați în străinătate (dar și de aici) nu îl găsesc pe plac nici pe candidatul Iohannis, nici pe candidatul PSD. Dar, repet, înclin să cred că acest nucleu dur are într-o proporție mai mare decât alte nuclee gândire proprie.

Din acest punct de vedere înclin să cred că votul din primul tur reprezintă în mare partea manifestarea pentru partidele care susțin candidatul (nucleul dur), ajustată cu performanțele/contraperformanțele din campania electorală.

Evident că au existat contraperformanțe ale lui Dan Barna în această campanie, un anterprenor ,,inventat” (Ce belșug se anunță!!!!), și care au fost capitalizate de domnul Paleologu, opinez în principal pentru că părea și era mai interesant decât Barna.

Despre nucleul dur al PSD.

Cele un pic peste 2 milioane de votanți pentru doamna Dăncilă, reprezintă în esență cu aproape 2 milioane de votanți mai puțin decât nucleul dur al PSD, manifestat prin 3,83 milioane de voturi obținute de hoțul de cuvinte Victor Ponta în primul tur din 2014. A dispărut acest nucleu dur în numai 5 ani? Opinez că nu, pentru că tocmai asta îl face dur: rezistența. Or, de aici pot trage a patra concluzie a acestei scurte analize: nucleul dur al PSD nu a fost mobilizat la potențial la alegerile din 10 noiembrie 2019, iar potențialul este de până la 1,8 milioane de voturi. Așa se explică în opinia mea și votul mai redus în zonele rurale, chiar dacă mobilizarea superioară de la orașe mă bucură foarte mult.

Iar a cincea concluzie este despre Dan Barna. Omul acesta nu a înțeles nimic din ce i se întâmplă și din ce reprezintă electoratul USR, opinez tocmai pentru că a fost plasat la conducerea USR. Recomandarea lui făcută în urmă cu câteva minute, ca votanții lui să îl voteze pe Iohannis, în locul uneia de bun simț: îmi îndemn votanții să voteze exclusiv cum cred ei, arată, dacă îmi permiteți și o anumită formă de dispreț pentru propriul electorat. Barna nu a înțeles că a fost folosit ca momeală și a fost sacrificat.

Prin urmare, turul 2 nu este despre Iohannis sau despre Dăncilă. Ci despre nuclee dure. În opinia mea, exprimat fără dubiu în cazul candidatului PNL-PDL în turul 1 și arătat sub-potențial în turul 2.

De data asta, Iohannis nu va mai putea aplica tactica fugii de la dezbateri, întrucât arată că în ultimii 5 ani nu a câștigat nimic (nici nu a pierdut) prin Vacanța funcției, care se poate transforma în vacantarea funcției de către domnia sa, dacă nu iese la confruntare. În opinia mea, electoratul USR nu poate ține sfântă recomandarea lui Dan Barna, om care, pare că i-a dezamăgit. Ei vor gândi cu capul lor. La fel ca și simpatizanții PSD din 2014 care, puși în fața propășirii hoțului de cuvinte Victor Ponta și încercarea unui alt rău, dar la acel moment – nedovedit a fi rău – mă refer la Iohannis, l-au votat pe Iohannis.

Și încă ceva:

Din punctul meu de vedere, un premier devine cu adevărat premier abia atunci când apucă să facă și să aplice un buget. Până atunci are încă statutul de paiață. Având în vedere cele 3,2 milioane de voturi obținute de Iohannis în primul tur, vis-a-vis de așteptările lui Ludovic Orban ,,dacă ne forțăm un pic, Iohannis câștigă din primul tur” (adică peste 9 milioane de voturi în favoarea lui în primul tur) îmi este și teamă de estimările pe care le va face Ludovic Orban în încercarea trecerii proiectului de buget. Dacă va mai fi cazul ca Orban să își treacă bugetul. De data asta chiar depinde într-o mare măsură de modul în care nucleele dure ale PNL și PSD vor reuși să aducă oamenii la vot. Estimarea mea este că domnul Klaus Iohannis va obține în turul 2 din 24 noiembrie 2019, mai puțin de 6,3 milioane de voturi, cât a obținut în turul 2 din 2014. Cam cu până la un milion mai puține. Vom vedea pentru ce îi va fi suficient, ceea ce este de o deosebită importanță pentru familia Iohannis pentru întrebarea cheie pe care și-o adreseză în fiecare toamnă: la anul, unde ne facem vacanța? (Paul D.).

 

Citeste in continuare

Eveniment

Mitica de la SRI face pe profesorul

Publicat

pe

De

(Preluare Inpolitics):

Auzită cîndva de la un frizer: românul e cel mai prost client din lume. Oricît de rău l-ai tunde, tot îți lasă bacșiș. Chiar și pentru un om simplu, logica e limpede: dacă nu ai parte de servicii satisfăcătoare, de ce să-l mai răsplătești suplimentar pe cel care nu își merită, de fapt, nici tariful legal? De aici o întrebare tulburătoare: de ce la alegerile de azi, spre exemplu, avem o prezență la vot medie spre bună cînd am fi avut toate argumentele să le boicotăm in corpore?

Votul este temelia democrației, se spune, iar oamenii trebuie să iasă masiv și să-și aleagă conducătorii.
Chiulul de la vot e o lovitură dată democrației în ansamblu.
Și totuși, cînd însăși procesul electoral este viciat profund, oare nu rămîne boicotul generalizat unica armă împotriva abuzurilor celor care conduc?
Cum altfel să semnalizezi întregii lumi că ceva grav se întîmplă într-o anume democrație decît absentînd în masă de la urne?

Calitatea unei democrații este direct proporțională cu prezența cetățenilor săi la vot, pentru că asta denotă încredere în respectiva democrație și în puterea cetățeanului de a schimba ceva. Sigur că Mark Twain bombănea încă de acum vreun secol și jumătate că dacă votul nostru ar conta cu adevărat, ni l-ar fi luat demult. Dar o fi zis-o la supărare.

Țările foste comuniste stau foarte prost la capitolul prezență la vot în raport cu statele din vest.
Iar motivul e că, după entuziasmul instalat imediat după căderea comunismului, s-a ajuns încet-încet la un scepticism de calibru față de corectitudinea votului.

În ultimii ani, însă, scăderea constantă a prezenței la vot de la un ciclu la altul a dat semne de stopare, ba chiar de inversare a fenomenului. Și-au recăpătat românii, brusc, încrederea în democrație ori, mai grav, am ajuns să ne fie falsificate pînă și cifrele de prezență din softul STS ori prin alte metode?

Pentru organizatorii alegerilor, o prezență mare e crucială, pentru că transmite altora semnalul că e totul în regulă cu democrația mioritică.
În regimul comunist, se făcea totul pentru o prezență la vot de peste 95% în condițiile în care exista un singur candidat, PCR. (Ceaușescu era ales de MAN)
Ca unic competitor, PCR(FDUS) putea cîștiga și cu un singur vot; era esențială, însă, o prezență uriașă pentru o legitimitate aproape totală.

În vremurile moderne, boicoturile cele mai mari ale alegerilor se înregistrează în țările cu cel mai mare deficit de democrație, precum statele africane, asiatice ori republici bananiere latino-americane.
În egală măsură, statele nedemocratice sunt foarte nervoase vizavi de fenomenul boicotului și adesea introduc prevederi legislative punitive. Ne amintim reacția nervoasă a lui Putin de acum doi ani, cînd liderul opoziției, Alexei Navalni, chema la boicotarea alegerilor prezidențiale, clamînd absența democrației.

Aveau românii motive să stea în case la alegerile de azi?
În opinia noastră, da.

Pentru că în România se întîmplă lucruri de o gravitate extremă legate de procesul electoral.
Pare că fiecare regulă existentă a ajuns în situația de a fi încălcată.
Începînd cu dreptul cel mai sacru al alegătorului, acela de a-și cunoaște aleșii.

Am avut prima campanie post-decembristă fără dezbateri electorale, fără măcar un interviu din partea președintelui în exercițiu, fără minima posibilitatea de a-i adresa vreo întrebare. O campanie în care programele electorale au figurat doar simbolic și în care s-au depus eforturi titanice pentru generarea unor evenimente care să acopere problematica electorală.

Mass-media a funcționat cu motoarele aproape oprite în campanie, afișajul stradal care are menirea de a însufleți campania în orice țară democratică a fost pus cu botul pe labe încă de acum cîțiva ani, prin normele restrictive impuse de legea alegerilor. De aici aberația amplasării marilor panouri electorale înaintea campaniei, pentru a fi eliminate după începerea ei.

Au apărut și alte aberații pe bandă rulantă.
A apărut prevederea neconstituțională cu votul întins pe trei zile, dar numai pentru anumiți cetățeni. Atenție, nu pentru diasporeni, ci pentru orice cetățean care se afla în străinătate vineri sau sîmbătă.
Am arătat încă din primăvară că România e unica țară a lumii care organizează sute de secții de vot în străinătate; statele cu cele mai mari diaspore, India sau Israel, impun prezența în țară amatorilor de vot. SUA permite votul doar celor care au impozitele plătite la zi, în țară, Germania doar celor care motivează în scris dorința de vot, Marea Britanie doar un număr limitat de ani după părăsirea țării șamd.
La noi, s-a mers cu aberația pînă la organizarea unei secții de vot la Phenian, deși acolo votează doar personalul ambasadei, iar acesta o putea face prin corespondență.

S-a mai descoperit că, potrivit legii modificate recent, campania prezidențială trebuia să se încheie în sîmbăta dinaintea zilei alegerilor, adică sîmbăta trecută, pentru că alegerile au început vineri, oficial.
Mai avem situația halucinantă a candidaților – practic toți – prinși cu semnături falsificate, ori insuficiente, ori ambele, dar care au intrat, totuși, în cursă prin intermediul justiției și al legii proaste.
Nu-i de mirare că fostul președinte al CCR avertiza că ăsta ar fi motiv de anulare a alegerilor.

Să nu uităm lipsa tradiționalei licitații pentru softul electoral; în alți ani se făcea de formă și cîștigau firmele agreate de servicii, acum a dispărut pînă și salvarea aparențelor. La butoanele electorale continuă să se afle un serviciu secret militarizat, caz unic în Europa, dacă nu în lume.
La fel cum continuă să persiste, pe lista alegătorilor, numărul sfidător de 19 milioane de persoane, ceea ce corespunde întregii populații a României, cu diaspora și copii cu tot.
Numărul real al alegătorilor se plasează pe la 14-15 milioane, dintre care doar vreo 10 în interiorul granițelor.
Ceea ce înseamnă din capul locul vreo 5-7 procente fictive de alegători, adică suficient cît să încline balanța după placul unora.

”Tot ce a putut produce clasa politică pentru ocuparea funcției supreme în stat ar merita o prezență la vot de doar cîteva procente. Ar fi o lecție cu consecințe dintre cele mai grave pentru politicienii noștri” relata, cu luciditate, postul german Deutsche Welle la prezidențialele din 2014.

Mai mult decît oferta electorală săracă se remarcă omniprezența influenței serviciilor secrete în alegeri.

În vara lui 2009, Adrian Năstase declara public că ”În Romania, serviciile sunt cele care decid castigatorii campaniilor electorale (in special cele prezidentiale). Sunt teorii solide, destul de credibile si foarte greu de combatut de cei care au acces la informatii despre cum se implica oamenii puternici din servicii in campaniile electorale”.

La cîteva zile după alegerile prezidențiale din 2009 și mult înaintea celebrelor dezvăluiri despre sufrageria lui Oprea, președintele Comsiiei SRI, deputatul Ion Stan, făcea afirmații șocante:

”La 20 de ani de la Revoluţia română, România a devenit un stat mafiot în care postul de preşedinte poate fi cumpărat de cel care are bani, influenţa şi instrumente prin care să fraudeze alegerile. Maşina de fraudare a alegerilor prezidenţiale a folosit toate mecanismele care puteau fi accesate, după cum urmează: Instituţiile statului: poliţie, jandarmerie, servicii secrete, prefecturi, servicii deconcentrate, agenţi economici cu capital de stat au acţionat prin intimidare, şantaj şi forţă, instaurând frica în rândul unei populaţii sărăcite peste măsură şi uşor de manipulat”.

Trei ani mai tîrziu era azvîrlit în închisoare, dovadă că nu e bine să dai prea tare cu bățul prin gardul serviciilor.

Concluzii similare aveau să se regăsească și în Raportul Comisiei parlamentare de anchetă a alegerilor prezindențiale din 2009: președintele Traian Băsescu, fostul premier Emil Boc și o parte a membrilor guvernului de atunci erau acuzați de constituire a unui grup infracțional organizat cu scopul deturnării alegerilor. Desigur, Parchetul General s-a făcut că plouă.

Băsescu avea, pe atunci, o opinie contrară, dar nu mai puțin incendiară: ”Iată că ne apropiem de sfârşitul campaniei şi încă niciun serviciu secret al României n-a intrat în acest joc politic şi cred că este pentru prima dată. Indiferent care va fi rezultatul alegerilor, îmi voi da singur bilă albă pentru faptul că serviciile au stat neutre şi şi-au văzut de treaba lor”.

Nu putem să-l ratăm pe Victor Ponta și faimoasa sa declarație din decembrie 2009 conform căreia ”sistemul de fraudă și de furt al PDL a funcționat mai bine decît cel al PSD”.

În 2013, directorul SRI, George Maior, vorbea într-un interviu despre tentativele ”unora” de a folosi serviciul în scopuri electorale la prezidențialele din 2014.
În aprilie 2016, o postare de-a dreptul explozivă a lui Traian Băsescu, pe Facebook:

”Pe fondul slăbiciunilor clasei politice, în România se instalează la putere o “sectă a securităţii naţionale” coruptă, avidă de putere, nelegitimă în exercitarea puterii, răspîndită în toate structurile statului şi care şi-a propus să substituie clasa politică şi cu tendinţa de a influenţa şi justiţia.
Dacă politicienii vor continua să tremure de frică, nu peste mult timp, această “sectă a securităţii naţionale “ va deveni stăpîna tuturor pîrghiilor statului, inclusiv a acelora care implică decizii politice”.

În noiembrie anul trecut, un fost consilier prezidențial și lider fondator al PMP, Adrian Rădulescu, aruncă o bombă: serviciile secrete au plasat pe primele două locuri ale PMP, doi candidați, Siegfried Mureșan și Cristian Preda, pentru alegerile europarlamentare. La cîteva zile după asta, scorul PMP în sondaje sărise de la 2,6% la cca.10%, iar partidul-fantomă ajungea în PE.

În februarie anul acesta, Raluca Turcan informa public poporul român, printr-un comunicat de presă, cît de ușor pot fi fraudate alegerile:
”PNL solicită PSD retragerea propunerii lui Mircea Drăghici de la conducerea AEP. Această propunere reprezintă furt cu premeditare! PSD urmărește să fure alegerile! PSD urmărește să deturneze banii acestei instituții!(…) Există pericolul să nu mai putem avea încredere în rezultatul alegerilor pentru că Liviu Dragnea își pune un apropiat suspectat de corupție să le gestioneze și controleze! Acest lucru va conduce cu siguranța la o serie de abuzuri în perioada electorală și postelectorală:
Blocarea candidaturilor pentru opoziția incomodă;
Blocare accesului opoziției la canalele media și la spațiile de publicitate;
Invalidarea dosarelor de candidaturi, invalidarea listelor de susținători;
Controale, amenzi, hărțuiri și intimidări ale adversarilor.”

Practic, un mare lider al opoziției ne-a explicat că fie și doar președintele AEP are puterea de a deturna rezultatul alegerilor.

Acum două luni, fondatorul SRI, Virgil Măgureanu, spunea sec, pentru Europa liberă, că serviciile pot determina rezultatul alegerilor: „Pot influența și încă într-un mod hotărâtor, atâta vreme cât anumite părți ale procesului electoral sunt trecute și prin acest filtru. La noi se spune – deși termenul acesta e puțin bizar – că Serviciul de Telecomunicații Speciale răspunde de finalizarea rezultatelor votului ș.a.m.d.. Nu vreau să intru în amănunte aici, dar, peste tot în lume, nu numai la noi, serviciile au o marjă bună în ce privește rezultatul votului și modul în care acest rezultat se vede în realitatea politică postelectorală”.

În iunie, însuși Traian Băsescu recunoștea că serviciile secrete se amestecă în alegeri: ”Se implică în mod mai discret ori mai puțin discret. Sau scot niște bombe de la secret și le împing în spațiul public în plină campanie”.

Cu două zile înaintea europarlamentarelor, Victor Ponta făcea afirmații-șoc: ”România plătește din taxe și impozite niște instituții și bine face, servicii de informații, care sigur ne apără de teroriști. Atenție, li s-a tăiat bugetul anul acesta și eu cred că li s-a tăiat intenționat ca să nu poată să fie eficienți împotriva războiului online, a hackerilor ruși, vin alegerile de la noi. Acesta a fost scopul pentru care l-au tăiat”.

Cu sau fără hackerii ruși, 48 de ore mai tîrziu ne-am trezit că un partid, ALDE, ia aproape o treime din scorul din sondaje și ratează PE, UDMR adună voturi salvatoare din absolut toate județele, iar Pro România și PMP intră în PE, deși erau în marja de eroare a ratării, în sondaje.
În ultimele două campanii s-a ajuns să se vorbească public despre faptul că avem un partid, USR, nășit de generalul SRI Florian Coldea ori unul, Pro România, nășit de generalul SIE Silviu Predoiu.
Și să se vorbească public despre războiul politic dintre ”activii” și ”rezerviștii” unor servicii.

SPP a fost pus la zid vehement în ultimii ani tot pentru implicarea profundă în politică. Despre ”Doi și un sfert” se vorbește permanent că e vînat înaintea alegerilor tocmai pentru forța de influență pe care o are.

Ne oprim aici cu exemplele, dar să spunem că asemenea dezvăluiri și afirmații au fost cu sutele de-a lungul ultimilor ani, în special, și ele aveau menirea – și obligația, chiar – să zguduie puternic încrederea românilor în democrație și în corecta organizare a alegerilor.
Iar neîncrederea în corectitudinea alegerilor induce categoric absenteismul la urne.
La noi, în schimb, pare să funcționeze paradoul mioritic, mecanismul invers: cu cît apar mai multe dovezi ale confiscării și manipulării mecanismului de vot, cu atît secțiile de vot par mai aglomerate.

Sau poate doar par, și mîna lungă a sistemului a ajuns cu falsurile și aici?

 

 

Citeste in continuare

Parteneri

Ultimile stiri locale

Eveniment17 ore inainte

În urmă cu 5 ani, frica de el însuși nu îl determina pe Klaus Iohannis să fugă de dezbaterea prezidențială

În urmă cu 5 ani, în 8 noiembrie 2014, făceam o propunere de dezbatatere prezidențială între Ponta și Iohannis, constatând...

Uncategorized22 de ore inainte

Stream Your Dream 5, Vlog Your Way Up: cea mai mare ediție a proiectului, organizată de Samsung împreună cu YouTube Premium, a reunit peste 150 de creatori de conținut

Ediția a cincea și cea mai amplă de până acum a reunit creatori de conținut la început de drum, reprezentanți...

Eveniment2 zile inainte

Despre cele 3,2 milioane de voturi ale lui Klaus Iohannis din primul tur și despre nuclee dure

Din punctul meu de vedere, un premier devine cu adevărat premier abia atunci când apucă să facă și să aplice...

Eveniment3 zile inainte

Mitica de la SRI face pe profesorul

(Preluare Inpolitics): Auzită cîndva de la un frizer: românul e cel mai prost client din lume. Oricît de rău l-ai...

Eveniment4 zile inainte

Deficitele sunt de pe vremea PDL şi erau duble/. Deci asta cu deficitele este marotă pentru cretini.

(Preluare FLUX 24): Șeful PNL Iași, uns recent ministru al Mediului, nu știe ce înseamnă „stresul ratei la bancă”. În...

Eveniment5 zile inainte

PROMO/ DOCUMENTE BOMBA/ADEVARUL despre “dosarul TETRA” de la Politia Locala Ploiesti/ Acuzații penale nefondate asupra unor sefi si politisti locali

Sefi și polițisti locali din Ploiești acuzați de inducere în eroare a organelor judiciare și mărturie mincinoasă, in mod fals!...

Eveniment6 zile inainte

Este o premieră care va face BNR să cheltuie multe zeci de milioane de Euro din rezerva valutară ca să acopere accelerarea deprecierii leului DECLANȘATĂ de Iohannis

(Preluare FLUX 24): Șeful PNL Iași, uns recent ministru al Mediului, nu știe ce înseamnă „stresul ratei la bancă”. În...

EvenimentO săptămână inainte

Domnul Predoiu apreciază mai mult decât nenumirea Adinei Florea menținerea ,,operativului” Nicolae Marin (fost DNA)?

Catalin Predoiu, noul ministru al Justitiei s-a pierdut cu firea ieri la preluarea mandatului de la doamna Birchall, pe care...

EvenimentO săptămână inainte

DNA Alba confirmă că s-a infirmat în întregime soluţia de clasare în dosarul proiectelor lui Barna

Sorina Ruxandra Matei revine cu dezvaluiri in EXCLUSIVITATE. DNA: Dosarul penal al proiectelor lui Barna, redeschis de DNA pe 28...

EvenimentO săptămână inainte

INDAGRA 2019: Iridex Group Plastic prezintă soluții specializate pentru domeniul agricol

În fiecare an evenimentul principal al agricultorilor este INDAGRA, unde în fața miilor de participanți sunt prezentate cele mai inovative...

EvenimentO săptămână inainte

Adjuncta DNA, Mădălina Scarlat, a infirmat în întregime a doua ordonanţă de clasare a DNA Alba în dosarul lui Dan Barna, redeschizând dosarul şi dispunând reluarea urmăririi penale

Sorina Euxandra Matei revine cu dezvaluiri in exclusivitate: DNA a redeschis abia săptămâna trecută, luni, 28 octombrie 2019, “dosarul proiectelor...

Eveniment2 săptămâni inainte

SORINA MATEI DA DE PAMANT CU JUDECATOAREA COTOFANA: ” Madam Coțofană este un #FAKE”

Se va întâmpla în câteva zile. La capătul unei sesiuni electorale naționale. Klaus Iohannis va fi reales. Oficial, în calitate...

Eveniment2 săptămâni inainte

Ministerul Justitiei vrea sa secretizeze planurile de cooperare

Liderul PNL, desemnat candidat de prim-ministru, este pândit de mai multe riscuri. Dintre care în mod cert unul și-l asumă...

Eveniment2 săptămâni inainte

Barometrul asta comandat de EuropaFm a fost platit din banii de reclama la spitale de stat de la Primarie (prin administratia spitalelor)?

Liderul PNL, desemnat candidat de prim-ministru, este pândit de mai multe riscuri. Dintre care în mod cert unul și-l asumă...

Eveniment2 săptămâni inainte

La americani, nu există incident, shooting, incendiu, atac, operatiune highly classified, scandal, anchetă ca oficialii să nu iasă și sa țină conferințe de presă și să răspundă tuturor întrebărilor

La americani, șeful US Central Command, generalul Frank McKenzie de 1000 de stele, a vorbit 1 oră și 1 minut...

Exclusiv2 săptămâni inainte

153 DE SECUNDE  – Manifestul milenialilor ajunge la Craiova

“Am fost făcut să rezist. Să nu se clintească nimic din mine” “153 de secunde” – teatru contemporan ce documentează...

Știrile Săptămânii