Connect with us

Eveniment

U.N.P.R Prahova sustine demersul viceprimarului Cristian Mihai Ganea

Publicat

pe

PETIŢIE, adresată tuturor partidelor politice, instituţiilor şi structurilor cu atribuţii/competenţe în asigurarea securităţii naţionale.

STOP TRANSFORMĂRII REZERVIŞTILOR ÎN MASĂ DE MANEVRĂ ELECTORALĂ.

Toate partidele politice importante, în functie de nevoia si de momentul prielnic de a capitaliza simpatie electorală, încurajează campanii mediatice de hărţuire a PENSIONARILOR MILITARI CU OBLIGAŢII MILITARE ÎN CAZ DE MOBILIZARE/RAZBOI, bazându-se pe ,,setea de sânge’’ a populaţiei învrăjbite. Cadrele militare active care ies la pensie, pensionarii militari, ÎNDEPLINESC SERVICIUL MILITAR ÎN REZERVĂ, sub incidenţa Jurământului Militar depus, fiind rezerviști operaţionali cuprinși în planurile de mobilizare ale unităților din Sistemul  Naţional de Apărare. Astfel beneficiază de pensie de serviciu sau altfel spus, ,,solde de rezervist’’.
Prin campanii mediatice regulate, pensiile militare ale rezerviştilor operaţionali, sunt transformate incorect în „pensii speciale”, sau, pentru incitarea mulțimii, în „pensii nesimțite”.
Pensiile militare de stat nu trebuie confundate cu cele 8615 pensii(conform documentelor oficiale de la Curtea de Conturi) pentru diplomați, magistrați, grefieri, personal aeronautic, auditori şi funcţionarii publici parlamentari (indemnizaţii suplimentare la pensii).
Pensiile militare de serviciu, de invaliditate şi de urmaș, care nu sunt pensii speciale, sunt acordate către circa 150.000 de persoane ( 76.000 MapN, 60.000 Interne, 14.000 servicii). Acestea nu fac parte din sistemul public de pensii ci sunt plătite din bugetele ministerelor de resort şi degrevează astfel sistemul public de pensii.
Pensionarii militari au o pensie medie de 3000 lei, după o carieră în care le-au fost îngrădite drepturile şi libertăţile de care au beneficiat ceilalţi cetăţeni (Secțiunea a 3-a din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare)
Din cauza mediatizării excesive a unui număr de 5-7 exemple de oportunişti cu pensii mari, oportunişti nemediatizaţi existând în toate domeniile, nu este posibil să se denigreze, hărţuiască şi să fie supuşi oprobiului public, permanent, pensionarii militari rezervişti operaţionali din SNAp, o resursa umană valoroasă pentru statul român. Acele abuzuri, punctual, trebuie analizate şi corectate. Dar pensiile militare de stat au existat( în ţara noastră din 1862), există şi vor exista în toate statele membre NATO si UE, din motivele enunţate mai sus.
Pe subiectul pensiilor militare de stat, marea majoritate a jurnaliştilor noştri, fără să generalizez, ,,patrioţi până în măduvă’’, unii racordaţi la contractele bănoase cu statul, dezinformează cu bună ştiinţă, pentru un rating crescut, făcând indirect un grav deserviciu statului român, dar un serviciu partidului în slujba cărora se pun, transformând pensionarii militari în masă de manevră electorală.. Sunt şi jurnalişti oneşti şi imparţiali, care merită tot respectul cuvenit.
Complementar, pe acest subiect, se declanşeazâ periodic acţiuni de trolling organizat în spatiul online şi audiovizual de către entităţi interesate în acest sens, persoane urcate pe valul mediatic, ţinta fiind Armata României şi pensionarii militari din SNAp.
DOMNILOR POLITICIENI care urâţi militarii, jurnalişti, trolli, pe pensionarii militari rezervişti operaţionali din SNAp, i-aţi târât prin toată mocirla existenţială a ultimilor ani.
VREȚI FĂRĂ EI? VREŢI SĂ SE DETAȘEZE DE JURĂMÂNTUL MILITAR DEPUS? VREŢI CA PENSIONARII MILITARI REZERVIŞTI OPERAŢIONALI DIN  SNAp SĂ ÎŞI PREDEA LIVRETELE MILITARE INSTITUŢIEI UNDE SUNT CUPRINŞI ÎN PLANURILE DE MOBILIZARE ALE UNITĂŢILOR? ESTE SIMPLU! Poate doreşte statul român să-si angajeze MERCENARI, dacă mai are timpul necesar la momentul agresiunii, şi să constate necesarul de pregătire a resursei umane şi resursele bugetare implicate.
Deciziile CCR si ICCJ (ex. Nr.20/20.02.2000/Dosar 5A/2000 si, repectiv nr.29/2011) stabilesc identitatea deplina de tratament juridic dintre magistrati si militari in ceea ce priveste modul de calcul al pensiilor.
În orice stat civilizat, membru NATO şi UE, militarii activi şi în rezervă/retragere sunt preţuiţi pentru spiritul lor de a-şi da viaţa pentru apărarea ţării! Şi vă sunt vii tributul lor în vieţi pierdute, cu regularitate, în misiuni, inclusiv pe timp de pace. Nici o altă categorie socio-profesională nu depune un Jurământ , prin care se obligă să îşi dea viaţa, la solicitarea angajatorului, în schimbul salariului sau pensiei de care beneficiază! Pentru pensionarii militari rezervişti operaţionali Jurământ Militar depus este încă valabil. SUNT SINGURII PENSIONARI CU OBLIGATII MILITARE DUPA PENSIONARE.
În orice stat responsabil, resursa umană înalt calificată în Sistemul  Naţional de Apărare, pe care o are ţara la dispoziţie, costă!, ne transmite Banceanu Vasile.

Incisiv de Prahova reaminteste domnului Banceanu Vasile faptul ca, la data de 30 iunie 2019, la Cercul Militar Național a avut loc evenimentul de lansare a Asociației Uniunea Militarilor și Polițiștilor „Mihai Viteazul”, asociație profesională ce reunește, pentru prima dată, militari, polițiști, polițiști de frontieră, pompieri și jandarmi – aproximativ 500.000 de rezerviști și activi din întregul sistem de securitate națională.
Conducerea Uniunii este formată din:
• Președinte – gl(r). Gabriel Oprea, fost ministru al apărării naționale, al afacerilor interne și vicepremier pentru securitate națională;
• secretar general – gl (r) Tudor Dănuț;
• vicepresedinti pe apărare – gl(retr) Iosif Bălan și col(r) Valeriu Pricină;
• vicepresedinti pe interne – gl(r) Ion Burciu și col(r) Ionel Babuș, președintele Faderației Sindicatelor Democratice ale Polițiștilor din România;
• vicepreședinți pe siguranță națională – gl(r) Ionel Marin și gl(r) Gheorghe Carp;
• membru fondator – Av. Gheorghe Ioniță
• membru fondator – Dumitru Coarnă, președintele Federației Sindicatelor Naționale al Polițiștilor și Personalului Contractual din România
• membru fondator – Iulian Surugiu, președintele Sindicatului Național al Agenților de Poliție.
Purtătorul de cuvânt al Uniunii Militarilor și Polițiștilor „Mihai Viteazul” este comisar-șef de poliție Christian Ciocan.
Printre cei prezenți la eveniment, s-au aflat și Niculae Spiroiu, fost ministru al apărarii naționale și Neculai Onțanu, fostul primar al sectorului 2.

Iata discursul pe care l-a susținut la evenimentul de lansare, Presedintele Gabriel Oprea :
Dorim să informăm opinia publică despre înființarea Uniunii Militarilor și Polițiștilor „Mihai Viteazul”. Uniunea este persoană juridică de drept privat, înscrisă astfel în registrul special al instanței, prin Încheierea din 30.05.2019 a Instanței Judecătoriei sectorului 5 și constituită în temeiul dreptului la liberă asociere. Uniunea Militarilor și Polițiștilor „Mihai Viteazul” este o asociație profesională, deci nu are caracter politic, formată din militari, polițiști, polițiști de frontieră, pompieri, jandarmi, atât în rezervă cât și în activitate și este prima asociație de acest fel.
Și pentru a fi foarte clar pentru toată lumea, fac următoarele precizări:
Potrivit Statului polițistului, “polițiștii se pot asocia și pot constitui asociații cu caracter profesional, umanitar, tehnico-științific, cultural, religios și sportiv-recreativ, fără a aduce atingere îndeplinirii atribuțiilor și îndatoririlor de serviciu”.
Potrivit Statutului cadrelor militare, “constituirea în diferite forme cu caracter profesional, cultural, tehnico-științific, sportiv, recreativ sau caritabil, cu excepția celor sindicale oricare contravin comenzii unice, ordinii și disciplinei specifice instituției armatei, este permisă în condițiile stabilite prin regulamentele militare”.
Vreau să amintesc și să subliniez faptul că în anul 2014, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, a stabilit că „personalul militar poate face parte din asociații”. Potrivit deciziei CEDO, interzicerea inscrierii personalului militar în anumite tipuri de asociații reprezintă încălcarea dreptului la liberă asociere.
Principiile fundamentale după care funcționează Uniunea sunt: democrație, interes național, respectarea drepturilor omului, respect față de lege, unitate de acțiune, loialitate și disciplină, onoare și demnitate.
Ca ministru al apărării naționale în două guverne, ca ministru al afacerilor interne de doua ori și de trei ori numit vicepremier pentru securitate națională, am fost, în toată activitatea mea, aproape de cei din domeniul apărare, ordine publică și siguranță națională.
Cred că astăzi pot să spun că sunt un foarte bun cunoscător al fenomenului, sub toate aspectele sale, cunosc în mod real problemele, nevoile, frămânatările, lipsurile, constrângerile și privațiunile pe care le au, de-a lungul întregii cariere profesionale, militarii, polițiștii, jandarmii și pompierii; și împreună cu mine, toți ceilalți colegi din conducere, prezenți aici, fiecare pe palierul său de competență.
Am căutat să fiu un bun manager și cred că am reușit, dar am fost aproape de oameni și cu sufletul, am considerat că e important să existe unitate de corp, camaraderie și am făcut tot ceea ce am considerat necesar să-i aduc pe acești oameni mai aproape unii de alții.
M-am implicat în viața acestor instituții și am reușit să creez punți care fuseseră rupte sau care n-au existat vreodată.
Am considerat că e important ca urmașii eroilor din teatrele de operatii să aibă un sprijin real.Soțiile eroilor sunt, din perioada mandatelormele, angajate în sistem, iar copiii acestora au fost integrați, fără examen, în școlile militare.
Am considerat,de asemenea, că soldații și gradații voluntari merită să devină profesioniști și să aibă aceleași drepturi cu ceilalți militari, inclusiv după ieșirea din activitate.
De aceea, am facut modificări importante de legislație pentru ca ei să beneficieze astăzi de aceste drepturi asigurate. Când am preluat mandatul de la apărare, soldații și gradații voluntari ieșeau din sistem la 40 de ani.
Prin modificarea Statutului, le-am redat acestor oameni demnitatea, transformându-i din soldați și gradați voluntari în militari profesioniști și prelungind la 55 de ani vârsta până la care pot lucra în Armată, cu drept de pensie. Beneficiarii, din tot sistemul, sunt aproximativ 50.000 de oameni.
În anul 2015, din poziția de premier interimar, am realizat, împreuna cu sindicatele din poliție și armată, legea 223 privind pensiile militare de stat, pentru întregul sistem de apărare, ordine publicăși siguranță națională si am asigurat, prin măsurile adoptate, drepturile pentru personalul militar și civil activ din toate instituțiile din domeniu. O lege bună, care și-a produs efectele până la 15 septembrie 2017.
După plecarea Guvernului Ponta, Legea 223/2015 a suferit numeroase modificări, care au afectat drepturile rezerviștilor, deoarece politicieni ajunși în anumite funcții, care, din necunoaștere și din rea-voință, au introdus pensiile militare în categoria „speciale și nemeritate”.
Pensiile militare nu sunt speciale și nici privilegii, ci reprezintă recunoașterea pe care societatea o datorează celor care îmbracă haina militară și își slujesc țara sub jurământ.Iar România are obligația să-și trateze militarii cu onoare și recunoștință, așa cum o fac toate statele membre NATO.
Am fost și sunt un susținător al intereselor legitime ale militarilor, polițiștilor, jandarmilor, pompierilor și ale tuturor funcționarilor care lucrează 24 de ore din 24, 7 zile din 7 pentru români și pentru România.
Ca o recunoaştere a rolului militarilor rezervişti în societatea românească, de-a lungul istoriei, în 2010, am instituit “Ziua Rezervistului Militar”.
Și tot ca ministru al apărării, am ridicat un monument cu o importanță deosebită – Monumentul Eroilor militari români căzuţi la datorie în teatrele de operații și pe teritoriul național. Monumentul se află în Parcul Tineretului, din sectorul 4, în fața Palatului Copiilor,ca un exemplu de patriotism pentru tânăra generație.
El a fost realizat de către specialiștii de la Armată, prin contribuția personală a mea și a primarului Piedone, ca un omagiu veșnic adus militarilor care și-au onorat cu demnitate jurământul făcut față de Patrie. Acolo se organizează majoritatea ceremonialelor militare. Am donat acest monument Ministerului Apărării Naționale.
Alături de mulți colegi de la apărare și de la interne, în activitate sau în rezervă, am decis că este momentul să luptăm împreună, în această formă de asociere, pentru a sprijini oamenii care și-au pus viața în slujba țării.
Am format Uniunea Militarilor și Polițiștilor Mihai Viteazul pentru ca fiecare militar, polițist, polițist de frontieră, jandarm, pompier să aibă o voce puternică și să se poată reprezenta în mod direct.

Toți cei din domeniu, indiferent că sunt în activitate sau în rezervă, se pot înscrie în această platformă și pot produce o schimbare în ceea ce privește legislația care li se aplică.
Uniunea va milita pentru apărarea și consolidarea democrației, precum și pentru respectarea drepturilor omului și mai ales ale drepturilor celor care provin din acest domeniu.
Uniunea promovează patriotismul, cunoașterea și păstrarea tradițiilor naționale, culturale și militare, îndeosebi în rândul tinerei generații și sprijinămembri săi în realizarea dezideratelor de protecție socială și a altor drepturi și interese legale ale acestora.
Vom asigura o legătură permanentă cu instituțiile abilitate și vom asigura activitățilenecesare pentru îmbunătățirea legislației și acordarea de drepturi și facilități care să asigure membrilor și familiilor lor o protecție socială reală și condiții decente de viață.
Vom dezvolta și ne vom preocupa de menținerea legăturilor de solidaritate și camaraderie între membrii Uniunii.
De asemenea, Uniunea va acorda sprijin moral și material, precum și consiliere psihologică și juridică, prin persoane atestate legal, membrilor săi aflați în situații deosebite. Vom iniția demersuri pentru îmbunătățirea asistenței medicale și a condițiilor de viață membrilor și familiilor acestora.
O Românie Unită nu poate exista fără o societate unită, fără un sistem de securitate puternic și fără solidaritate. Haina militară trebuie sa-și recapete prestigiul pe care îl merită, iar oamenii din sistem trebuie să aibă un nivel corespunzător al condițiilor de viață și de muncă.
Ei trebuie sprijiniți în continuare cu măsuri care vizează drepturile lor de salarii și pensii, precum și dotările, echipamentele și tehnica militară cu care își desfășoară activitatea.
Asta își propune Uniunea, să fie alături de militari, de polițiști, de pompieri, de jandarmi activi și în rezervă, să îi primească în rândurile sale și să vină cu soluții pentru aceștia. Vă mulțumesc!

Penisiile militare NU sunt speciale si nici privilegii:

 

 

 

Eveniment

În urmă cu 5 ani, frica de el însuși nu îl determina pe Klaus Iohannis să fugă de dezbaterea prezidențială

Publicat

pe

De

În urmă cu 5 ani, în 8 noiembrie 2014, făceam o propunere de dezbatatere prezidențială între Ponta și Iohannis, constatând că Ponta fuge de la dezbatere (acum Iohannis este cel care fuge). În urmă cu 5 ani, propuneam public PSD-ului și Administrației prezidențiale un format de dezbatare între cei doi candidați din turul 2 al prezidențialelor. Klaus Iohannis a acceptat public propunerea mea, în urmă cu 5 ani, Ponta fiindu-i cel căruia îi era frică. #Klausiohannis, îți fac acceeași propunere pe care ți-am făcut-o în urmă cu 5 ani, pentru dezbaterea finală (și îți atașez propunerea din urmă cu 5 ani). #KlausIohannis, ti-e frică mai mult de tine sau de #VioricaDancila? Pentru ca Viorica Dancila ti-a lansat multiple invitatii de dezbatere, dar le-ai refuzat. Dar pe a mea, Klaus Iohannis, de ce ai refuza-o dacă ai acceptat-o în urmă cu 5 ani? Iată ce a acceptat Iohannis în urmă cu 5 ani, ,,de principiu”: ,,Ideea de a propune dezbaterea la Cotroceni este proprie, a fost spontana la momentul la care am transmis-o catre candidati/presedintie si a venit din lipsa unei conturari firesti in spatiu public a ceea ce ar trebui sa insemne o astfel de dezbatere. Inca o data multumesc public tuturor celor care apreciat, sustinut si distribuit (pe facebook aceasta idee), indiferent daca aceasta dezbatere va avea loc sau nu. Din punctul meu de vedere ar trebui ca acum sa se defineasca o cutuma: dezbaterea finala dintre candidati sa aiba loc, de acum incolo, la Cotroceni (nu numai in cazul acestor alegeri).” Iohannis a acceptat de principiu, Ponta nu, Iohannis ullterior alegând un mediu mult mai prietenos pentru singurele două dezbateri (cu jurnalista care avea să îi devină purtătoare de cuvânt după câștigrea alegerilor, Mădălina Pușcalău, și cu Rares Bogdan, care avea să îi devină locotenent, acum prim-vicepreședinte PNL – partidul care îl susține pe Klaus Iohannis). Iată propunerea în discutie, acceptata in principiu de Iohannis, in urma cu 5 ani, precizeaza analistul Radu Teodor Soviani:

Întrucât găsesc deja deranjant că două ,,echipe” de negociere ale candidaților nu se hotărăsc unde și cum să aibă loc dezbaterea finală pentru prezidențiale iar acest lucru m-ar putea priva pe mine, în calitate de român, de a vedea o dezbatere între cei care îmi vor votul, îmi permit să lansez în spațiul public o soluție care mi se pare decentă, sinceră, realizabilă, neutră. Detaliez în continuare propunerea mea pentru locație, format, moderatori.

Soluția este: Palatul Cotreceni, miercuri 12 noiembrie, de la ora 20.00 la ora 24.00. Accesul tuturor televiziunilor/ziarelor/media on-line trebuie permis simultan.

De ce Palatul Cotreceni? Niciunul dintre cei 2 candidați nu își dorește să ajungă nici la Universitatea de Vest, nici în studiourile Realității, Antena3, România TV sau B1TV. Cei doi candidați își doresc să ajungă la Cotroceni. Deci, natural, dezbaterea trebuie să aibă loc acolo unde este destinația procesului electoral pentru alegerea Președintelui.

Într-un gest de minimă curtoazie pentru procesul electroal, sunt convins că Președintele în exercițiu va pune la dispoziție sala în care se desfășoară Consiliul Suprem de Apărare a Țării, pentru că, nu-i așa, unul dintre cei 2 candidați va ajunge să conducă CSAT-ul. Dealtfel Președintele le este dator ambelor tabere: oricât au încercat PSD, PNL, chiar și PDL să îl mute mai devreme pe Președinte de la Palatul Cotroceni, lăudându-se cu ,,punem punct regimului Băsescu”, în final toate forțele politice implicate au contributi la retragerea naturală a domnului Băsescu, și anume la expirarea mandatului consituțional. Și când spun ,,au contribuit”, am proprietatea cuvintelor: chiar au contribuit. Toți.

Așa că nu am dubii că Administrația Prezidențială (și nu Președintele direct), va pune la dispoziție această locație. Mai mult, Administrația Prezidențială are toate echipamentele necesare pentru a transmite în direct dezbaterea pe toate televiziunile care doresc să o preia. Fără să fie favorizat nimeni. Toți ar trebui să preia dezbaterea.

Despre format: 4 ore, între ora 20.00 – 24.00, cu 4 segmente, pe 4 teme

  1. Segmentul 1: Ora 20.00-21.00: Despre politică externă. În principal atribuțiile președintelui sunt despre politică externă. Așa că, un interval orar de 60 de minute este absolut necesar pentru această temă.
  2. Segmentul 2: Ora 21.00 – 22.00: Despre securitate națională și despre justiție. Securitatea națională intră direct în atribuțiile șefului CSAT, iar justiția este parte a securității naționale. Ambii candidați trebuie să fie conștienți că, indiferent care dintre ei va rămâne la Cotroceni după această dezbatere, justiția va merge înainte.
  3. Segmentul 3 : Ora 22.00 – 23.00: Despre economie și administrație economică. Economia face parte din securitatea națională a oricărui stat și este extrem de important ca să știm exact ceea ce cunosc respectivii candidați despre administrația economică și despre economie în general.
  4. Segmentul 4: Ora 23.00 – 24.00: Conferință de presă comună a celor 2 candidați. Toți jurnaliștii care se acreditează până marți trebuie să aibă acces la această conferință de presă.

Despre moderatori: câte un singur moderator pentru fiecare din primele 3 segmente.

A aduce câte un moderator partizan din fiecare tabără mi se pare un demers prin care riscăm să asistăm de facto la mai mult joc de scenă din partea moderatorilor de televiziune decât conținut al candidaților. De aceea, pentru fiecare segment detaliat mai sus, trebuie să fie adus un singur moderator.

Cum se selectază moderatorul pentru fiecare segment

Ideal ar fi ca părțile să fie de acord cu un moderator pentru fiecare segment, în baza independenței profesionale manifestate de aceștia (moderatori), de-a lungul timpului. Foarte probabil nu se va întâmpla așa, dar nu exlcud. De aceea, în condițiile în care nu se înțeleg pe moderatori, fiecare parte va propune câte 3 moderatori pentru fiecare segment, pe care îi consideră cei mai buni (politică externă, securitate națională, economie). Iar dacă părțile nu sunt de acord, cele până la 6 nume se pun într-o urnă și miercuri, 12 noiembrie 2014, ora 12, se trag la sorți cei 3 moderatori. În felul ăsta nu va fi nimeni acuzat că a favorizat pe nimeni. Pentru conferința de presă nu este nevoie de un moderator, pentru că Administrația Prezidențială știe cum să dea accesul la cuvânt jurnaliștilor.

Repet, scriu acest scenariu și format de dezbatere pentru că mă enervează enorm ideea ca să nu am acces, ca și votant, la o dezbatere directă între cei doi. Mă enervează și manipulările de genul unul vrea, altul fuge, cel care vrea minte că vrea, cel care fuge nu știu ce… Toți cei raționali implicați în această dezbatere, ar trebui să sprijine ideea pe care o lansez acum, în calitate de om de media (cu experiență de 14 ani în acest domeniu).

În rest, luni și marți, candidații nu au decât să se ducă la orice televiziune prietenă/neprietenă vor dori, singuri sau împreună. Mă interesează confruntarea finală. Din punctul meu de vedere, prezenta singulară pe televiziuni nu va lua voturi de la vreun candidat și le va deturna spre celălalt, întrucât opțiunile sunt deja făcute (din punctul meu de vedere). Nehotărâții vor înclina balanța spre cine va f i viitorul Președinte (și includ în categoria nehotărâți atât pe cei care au votat cu candidatul care le place în primul tur, dar nu a ajuns în al doilea, cât și pe cei care nu s-au prezentat la vot în 2 noiembrie, dar o vor face). Am văzut acest scenariu aplicat în anul 2004, când unul dintre candidați a obținut 40,9% în primul tur iar celălalt 32,9%. Atitudinea legată de dezbateri a fost cam aceeași ca și acum.

Miercuri mi-aș dori să fie dezbaterea, joi toate televiziunile să disece dezbaterea, iar vineri toate televiziunile să ne lase în pace cu orice altceva în așteptarea votului de duminică.

Prin urmare, îi invit pe toți cei care au un cuvânt de spus în dezbaterea electorală finală să țină de cont de această opinie,  pe care mi-o asum, ca om de media. (Sava N.).

 

Citeste in continuare

Eveniment

Despre cele 3,2 milioane de voturi ale lui Klaus Iohannis din primul tur și despre nuclee dure

Publicat

pe

De

Din punctul meu de vedere, un premier devine cu adevărat premier abia atunci când apucă să facă și să aplice un buget. Până atunci are încă statutul de paiață. Având în vedere cele 3,2 milioane de voturi obținute de Iohannis în primul tur, vis-a-vis de așteptările lui Ludovic Orban ,,dacă ne forțăm un pic, Iohannis câștigă din primul tur” (adică peste 9 milioane de voturi în favoarea lui în primul tur) îmi este și teamă de estimările pe care le va face Ludovic Orban în încercarea trecerii proiectului de buget. Dacă va mai fi cazul ca Orban să își treacă bugetul. De data asta chiar depinde într-o mare măsură de modul în care nucleele dure ale PNL și PSD vor reuși să aducă oamenii la vot. Estimarea mea este că domnul Klaus Iohannis va obține în turul 2 din 24 noiembrie 2019, mai puțin de 6,3 milioane de voturi, cât a obținut în turul 2 din 2014. Cam cu până la un milion de voturi mai puțin. Vom vedea pentru ce îi va fi suficient, ceea ce este de o deosebită importanță chiar pentru familia Iohannis pentru întrebarea cheie pe care și-o adreseză în fiecare toamnă: la anul, unde ne facem vacanța? Am detaliat, pe blogul personal precizeaza analistul Radu Teodor Soviani.

Despre cele 3,2 milioane de voturi ale lui Klaus Iohannis din primul tur și despre nuclee dure.

Klaus Iohannis a obținut în primul tur la alegerile prezidențiale din 10 noiembrie 2019,  în jur de 3,2 milioane de voturi (datele comunicate de BEC la ora 11, nefinale, indicau 36,91%, respectiv 3,16 milioane de voturi), în condițiile unei prezențe la vot raportată la numărul de alegători de 47,7%. Pe challanger-ul Dăncilă l-au votat un pic peste de 2 milioane, obținânând în jur de 23,5%.

În turul I al alegerilor prezidențiale precedente (2 noiembrie 2014), Klaus Iohannis a obținut 2,88 milioane de voturi (30,37%), iar Victor Ponta l-a bătut cu un milion de voturi în plus (3,83 milioane).

În al doilea tur din 2014, în 16 noiembrie, Klaus Iohannis a obținut 6,3 milioane și l-a bătut el pe Ponta cu un milion de voturi în plus.

Având în vedere votul din diaspora de atunci și de acum, ajung la concluzia că, la nivelul primului tur, în ultimii 5 ani, Iohannis și-a păstrat numărul de votanți de prim tur, respectiv 3,2 milioane.

Ajung la o prima concluzie: în 5 ani de vacanță la Cotroceni, Klaus Iohannis aparent nici nu a pierdut, nici nu a câștigat, adică votanții domniei sale de prim tur îl iubesc la fel de mult ca în urmă cu 5 ani, necontând ce a făcut în ultimii 5 ani, caz în care ar fi câștigat (sau ar fi pierdut) votanți. De unde trag o a doua concluzie: pe Klaus Iohannis l-a votat în primul tur (și atunci și acum), nucleul dur al PNL și PDL, nucleu care l-a reciclat în președinte PNL în 2014, după ce a eșuat în a fi premierul de la GRIVCO (PSD), în 2009.

Klaus Iohannis ar fi putut însă capitaliza în acești ani și lua mai multe voturi în primul tur, dacă ar fi fost un Președinte onest.

Comportamentul lui Dragnea a căzut la pace cu sistemul (care l-a și executat, ca pe orice executant pe care anterior îl ajută și îl ridică), la care se adaugă harcea parcea făcută voit pe justiție de alde Ioradache, Nicolicea, Grindeanu sau economic de alde Tudose, Teodorovici, Vâlcov, Mișa, toți avizați de SRI ca membrii ai Guvernului, ar fi trebuit să îi aducă, în opinia mea mult mai multe voturi în plus în turul 1 din 2019 față de turul 1 din 2014. Dar nu s-a întâmplat așa.

În fapt, această emoție a fost capitalizată de electoratul USR-ului creat prin Nicușor Dan, confiscat lui și dat lui Dan Barna, acum probabil în drum spre Cioloș. Candidatul USR-ului, Dan Barna, a obținut circa 1,2 milioane de voturi, în acest prim tur, care deasemenea poate fi nucleul dur al nou formatului USR, ceea ce reprezintă a treia concluzie.

O caracteristică a acestui nucleu dur timpuriu al USR poate fi aceea că mai degrabă este format de oameni cu școală și cu gândire proprie (în special cei care sunt plecați în diaspora, dar și o parte dintre cei de acasă), și, la fel ca în cazul fiecărui nucleu dur din orice partid, o parte militarizată.

Însă acest nucleu dur a refuzat să se adauge la voturile lui Iohannis în primul tur, opinez eu pentru că tinerii plecați în străinătate (dar și de aici) nu îl găsesc pe plac nici pe candidatul Iohannis, nici pe candidatul PSD. Dar, repet, înclin să cred că acest nucleu dur are într-o proporție mai mare decât alte nuclee gândire proprie.

Din acest punct de vedere înclin să cred că votul din primul tur reprezintă în mare partea manifestarea pentru partidele care susțin candidatul (nucleul dur), ajustată cu performanțele/contraperformanțele din campania electorală.

Evident că au existat contraperformanțe ale lui Dan Barna în această campanie, un anterprenor ,,inventat” (Ce belșug se anunță!!!!), și care au fost capitalizate de domnul Paleologu, opinez în principal pentru că părea și era mai interesant decât Barna.

Despre nucleul dur al PSD.

Cele un pic peste 2 milioane de votanți pentru doamna Dăncilă, reprezintă în esență cu aproape 2 milioane de votanți mai puțin decât nucleul dur al PSD, manifestat prin 3,83 milioane de voturi obținute de hoțul de cuvinte Victor Ponta în primul tur din 2014. A dispărut acest nucleu dur în numai 5 ani? Opinez că nu, pentru că tocmai asta îl face dur: rezistența. Or, de aici pot trage a patra concluzie a acestei scurte analize: nucleul dur al PSD nu a fost mobilizat la potențial la alegerile din 10 noiembrie 2019, iar potențialul este de până la 1,8 milioane de voturi. Așa se explică în opinia mea și votul mai redus în zonele rurale, chiar dacă mobilizarea superioară de la orașe mă bucură foarte mult.

Iar a cincea concluzie este despre Dan Barna. Omul acesta nu a înțeles nimic din ce i se întâmplă și din ce reprezintă electoratul USR, opinez tocmai pentru că a fost plasat la conducerea USR. Recomandarea lui făcută în urmă cu câteva minute, ca votanții lui să îl voteze pe Iohannis, în locul uneia de bun simț: îmi îndemn votanții să voteze exclusiv cum cred ei, arată, dacă îmi permiteți și o anumită formă de dispreț pentru propriul electorat. Barna nu a înțeles că a fost folosit ca momeală și a fost sacrificat.

Prin urmare, turul 2 nu este despre Iohannis sau despre Dăncilă. Ci despre nuclee dure. În opinia mea, exprimat fără dubiu în cazul candidatului PNL-PDL în turul 1 și arătat sub-potențial în turul 2.

De data asta, Iohannis nu va mai putea aplica tactica fugii de la dezbateri, întrucât arată că în ultimii 5 ani nu a câștigat nimic (nici nu a pierdut) prin Vacanța funcției, care se poate transforma în vacantarea funcției de către domnia sa, dacă nu iese la confruntare. În opinia mea, electoratul USR nu poate ține sfântă recomandarea lui Dan Barna, om care, pare că i-a dezamăgit. Ei vor gândi cu capul lor. La fel ca și simpatizanții PSD din 2014 care, puși în fața propășirii hoțului de cuvinte Victor Ponta și încercarea unui alt rău, dar la acel moment – nedovedit a fi rău – mă refer la Iohannis, l-au votat pe Iohannis.

Și încă ceva:

Din punctul meu de vedere, un premier devine cu adevărat premier abia atunci când apucă să facă și să aplice un buget. Până atunci are încă statutul de paiață. Având în vedere cele 3,2 milioane de voturi obținute de Iohannis în primul tur, vis-a-vis de așteptările lui Ludovic Orban ,,dacă ne forțăm un pic, Iohannis câștigă din primul tur” (adică peste 9 milioane de voturi în favoarea lui în primul tur) îmi este și teamă de estimările pe care le va face Ludovic Orban în încercarea trecerii proiectului de buget. Dacă va mai fi cazul ca Orban să își treacă bugetul. De data asta chiar depinde într-o mare măsură de modul în care nucleele dure ale PNL și PSD vor reuși să aducă oamenii la vot. Estimarea mea este că domnul Klaus Iohannis va obține în turul 2 din 24 noiembrie 2019, mai puțin de 6,3 milioane de voturi, cât a obținut în turul 2 din 2014. Cam cu până la un milion mai puține. Vom vedea pentru ce îi va fi suficient, ceea ce este de o deosebită importanță pentru familia Iohannis pentru întrebarea cheie pe care și-o adreseză în fiecare toamnă: la anul, unde ne facem vacanța? (Paul D.).

 

Citeste in continuare

Eveniment

Mitica de la SRI face pe profesorul

Publicat

pe

De

(Preluare Inpolitics):

Auzită cîndva de la un frizer: românul e cel mai prost client din lume. Oricît de rău l-ai tunde, tot îți lasă bacșiș. Chiar și pentru un om simplu, logica e limpede: dacă nu ai parte de servicii satisfăcătoare, de ce să-l mai răsplătești suplimentar pe cel care nu își merită, de fapt, nici tariful legal? De aici o întrebare tulburătoare: de ce la alegerile de azi, spre exemplu, avem o prezență la vot medie spre bună cînd am fi avut toate argumentele să le boicotăm in corpore?

Votul este temelia democrației, se spune, iar oamenii trebuie să iasă masiv și să-și aleagă conducătorii.
Chiulul de la vot e o lovitură dată democrației în ansamblu.
Și totuși, cînd însăși procesul electoral este viciat profund, oare nu rămîne boicotul generalizat unica armă împotriva abuzurilor celor care conduc?
Cum altfel să semnalizezi întregii lumi că ceva grav se întîmplă într-o anume democrație decît absentînd în masă de la urne?

Calitatea unei democrații este direct proporțională cu prezența cetățenilor săi la vot, pentru că asta denotă încredere în respectiva democrație și în puterea cetățeanului de a schimba ceva. Sigur că Mark Twain bombănea încă de acum vreun secol și jumătate că dacă votul nostru ar conta cu adevărat, ni l-ar fi luat demult. Dar o fi zis-o la supărare.

Țările foste comuniste stau foarte prost la capitolul prezență la vot în raport cu statele din vest.
Iar motivul e că, după entuziasmul instalat imediat după căderea comunismului, s-a ajuns încet-încet la un scepticism de calibru față de corectitudinea votului.

În ultimii ani, însă, scăderea constantă a prezenței la vot de la un ciclu la altul a dat semne de stopare, ba chiar de inversare a fenomenului. Și-au recăpătat românii, brusc, încrederea în democrație ori, mai grav, am ajuns să ne fie falsificate pînă și cifrele de prezență din softul STS ori prin alte metode?

Pentru organizatorii alegerilor, o prezență mare e crucială, pentru că transmite altora semnalul că e totul în regulă cu democrația mioritică.
În regimul comunist, se făcea totul pentru o prezență la vot de peste 95% în condițiile în care exista un singur candidat, PCR. (Ceaușescu era ales de MAN)
Ca unic competitor, PCR(FDUS) putea cîștiga și cu un singur vot; era esențială, însă, o prezență uriașă pentru o legitimitate aproape totală.

În vremurile moderne, boicoturile cele mai mari ale alegerilor se înregistrează în țările cu cel mai mare deficit de democrație, precum statele africane, asiatice ori republici bananiere latino-americane.
În egală măsură, statele nedemocratice sunt foarte nervoase vizavi de fenomenul boicotului și adesea introduc prevederi legislative punitive. Ne amintim reacția nervoasă a lui Putin de acum doi ani, cînd liderul opoziției, Alexei Navalni, chema la boicotarea alegerilor prezidențiale, clamînd absența democrației.

Aveau românii motive să stea în case la alegerile de azi?
În opinia noastră, da.

Pentru că în România se întîmplă lucruri de o gravitate extremă legate de procesul electoral.
Pare că fiecare regulă existentă a ajuns în situația de a fi încălcată.
Începînd cu dreptul cel mai sacru al alegătorului, acela de a-și cunoaște aleșii.

Am avut prima campanie post-decembristă fără dezbateri electorale, fără măcar un interviu din partea președintelui în exercițiu, fără minima posibilitatea de a-i adresa vreo întrebare. O campanie în care programele electorale au figurat doar simbolic și în care s-au depus eforturi titanice pentru generarea unor evenimente care să acopere problematica electorală.

Mass-media a funcționat cu motoarele aproape oprite în campanie, afișajul stradal care are menirea de a însufleți campania în orice țară democratică a fost pus cu botul pe labe încă de acum cîțiva ani, prin normele restrictive impuse de legea alegerilor. De aici aberația amplasării marilor panouri electorale înaintea campaniei, pentru a fi eliminate după începerea ei.

Au apărut și alte aberații pe bandă rulantă.
A apărut prevederea neconstituțională cu votul întins pe trei zile, dar numai pentru anumiți cetățeni. Atenție, nu pentru diasporeni, ci pentru orice cetățean care se afla în străinătate vineri sau sîmbătă.
Am arătat încă din primăvară că România e unica țară a lumii care organizează sute de secții de vot în străinătate; statele cu cele mai mari diaspore, India sau Israel, impun prezența în țară amatorilor de vot. SUA permite votul doar celor care au impozitele plătite la zi, în țară, Germania doar celor care motivează în scris dorința de vot, Marea Britanie doar un număr limitat de ani după părăsirea țării șamd.
La noi, s-a mers cu aberația pînă la organizarea unei secții de vot la Phenian, deși acolo votează doar personalul ambasadei, iar acesta o putea face prin corespondență.

S-a mai descoperit că, potrivit legii modificate recent, campania prezidențială trebuia să se încheie în sîmbăta dinaintea zilei alegerilor, adică sîmbăta trecută, pentru că alegerile au început vineri, oficial.
Mai avem situația halucinantă a candidaților – practic toți – prinși cu semnături falsificate, ori insuficiente, ori ambele, dar care au intrat, totuși, în cursă prin intermediul justiției și al legii proaste.
Nu-i de mirare că fostul președinte al CCR avertiza că ăsta ar fi motiv de anulare a alegerilor.

Să nu uităm lipsa tradiționalei licitații pentru softul electoral; în alți ani se făcea de formă și cîștigau firmele agreate de servicii, acum a dispărut pînă și salvarea aparențelor. La butoanele electorale continuă să se afle un serviciu secret militarizat, caz unic în Europa, dacă nu în lume.
La fel cum continuă să persiste, pe lista alegătorilor, numărul sfidător de 19 milioane de persoane, ceea ce corespunde întregii populații a României, cu diaspora și copii cu tot.
Numărul real al alegătorilor se plasează pe la 14-15 milioane, dintre care doar vreo 10 în interiorul granițelor.
Ceea ce înseamnă din capul locul vreo 5-7 procente fictive de alegători, adică suficient cît să încline balanța după placul unora.

”Tot ce a putut produce clasa politică pentru ocuparea funcției supreme în stat ar merita o prezență la vot de doar cîteva procente. Ar fi o lecție cu consecințe dintre cele mai grave pentru politicienii noștri” relata, cu luciditate, postul german Deutsche Welle la prezidențialele din 2014.

Mai mult decît oferta electorală săracă se remarcă omniprezența influenței serviciilor secrete în alegeri.

În vara lui 2009, Adrian Năstase declara public că ”În Romania, serviciile sunt cele care decid castigatorii campaniilor electorale (in special cele prezidentiale). Sunt teorii solide, destul de credibile si foarte greu de combatut de cei care au acces la informatii despre cum se implica oamenii puternici din servicii in campaniile electorale”.

La cîteva zile după alegerile prezidențiale din 2009 și mult înaintea celebrelor dezvăluiri despre sufrageria lui Oprea, președintele Comsiiei SRI, deputatul Ion Stan, făcea afirmații șocante:

”La 20 de ani de la Revoluţia română, România a devenit un stat mafiot în care postul de preşedinte poate fi cumpărat de cel care are bani, influenţa şi instrumente prin care să fraudeze alegerile. Maşina de fraudare a alegerilor prezidenţiale a folosit toate mecanismele care puteau fi accesate, după cum urmează: Instituţiile statului: poliţie, jandarmerie, servicii secrete, prefecturi, servicii deconcentrate, agenţi economici cu capital de stat au acţionat prin intimidare, şantaj şi forţă, instaurând frica în rândul unei populaţii sărăcite peste măsură şi uşor de manipulat”.

Trei ani mai tîrziu era azvîrlit în închisoare, dovadă că nu e bine să dai prea tare cu bățul prin gardul serviciilor.

Concluzii similare aveau să se regăsească și în Raportul Comisiei parlamentare de anchetă a alegerilor prezindențiale din 2009: președintele Traian Băsescu, fostul premier Emil Boc și o parte a membrilor guvernului de atunci erau acuzați de constituire a unui grup infracțional organizat cu scopul deturnării alegerilor. Desigur, Parchetul General s-a făcut că plouă.

Băsescu avea, pe atunci, o opinie contrară, dar nu mai puțin incendiară: ”Iată că ne apropiem de sfârşitul campaniei şi încă niciun serviciu secret al României n-a intrat în acest joc politic şi cred că este pentru prima dată. Indiferent care va fi rezultatul alegerilor, îmi voi da singur bilă albă pentru faptul că serviciile au stat neutre şi şi-au văzut de treaba lor”.

Nu putem să-l ratăm pe Victor Ponta și faimoasa sa declarație din decembrie 2009 conform căreia ”sistemul de fraudă și de furt al PDL a funcționat mai bine decît cel al PSD”.

În 2013, directorul SRI, George Maior, vorbea într-un interviu despre tentativele ”unora” de a folosi serviciul în scopuri electorale la prezidențialele din 2014.
În aprilie 2016, o postare de-a dreptul explozivă a lui Traian Băsescu, pe Facebook:

”Pe fondul slăbiciunilor clasei politice, în România se instalează la putere o “sectă a securităţii naţionale” coruptă, avidă de putere, nelegitimă în exercitarea puterii, răspîndită în toate structurile statului şi care şi-a propus să substituie clasa politică şi cu tendinţa de a influenţa şi justiţia.
Dacă politicienii vor continua să tremure de frică, nu peste mult timp, această “sectă a securităţii naţionale “ va deveni stăpîna tuturor pîrghiilor statului, inclusiv a acelora care implică decizii politice”.

În noiembrie anul trecut, un fost consilier prezidențial și lider fondator al PMP, Adrian Rădulescu, aruncă o bombă: serviciile secrete au plasat pe primele două locuri ale PMP, doi candidați, Siegfried Mureșan și Cristian Preda, pentru alegerile europarlamentare. La cîteva zile după asta, scorul PMP în sondaje sărise de la 2,6% la cca.10%, iar partidul-fantomă ajungea în PE.

În februarie anul acesta, Raluca Turcan informa public poporul român, printr-un comunicat de presă, cît de ușor pot fi fraudate alegerile:
”PNL solicită PSD retragerea propunerii lui Mircea Drăghici de la conducerea AEP. Această propunere reprezintă furt cu premeditare! PSD urmărește să fure alegerile! PSD urmărește să deturneze banii acestei instituții!(…) Există pericolul să nu mai putem avea încredere în rezultatul alegerilor pentru că Liviu Dragnea își pune un apropiat suspectat de corupție să le gestioneze și controleze! Acest lucru va conduce cu siguranța la o serie de abuzuri în perioada electorală și postelectorală:
Blocarea candidaturilor pentru opoziția incomodă;
Blocare accesului opoziției la canalele media și la spațiile de publicitate;
Invalidarea dosarelor de candidaturi, invalidarea listelor de susținători;
Controale, amenzi, hărțuiri și intimidări ale adversarilor.”

Practic, un mare lider al opoziției ne-a explicat că fie și doar președintele AEP are puterea de a deturna rezultatul alegerilor.

Acum două luni, fondatorul SRI, Virgil Măgureanu, spunea sec, pentru Europa liberă, că serviciile pot determina rezultatul alegerilor: „Pot influența și încă într-un mod hotărâtor, atâta vreme cât anumite părți ale procesului electoral sunt trecute și prin acest filtru. La noi se spune – deși termenul acesta e puțin bizar – că Serviciul de Telecomunicații Speciale răspunde de finalizarea rezultatelor votului ș.a.m.d.. Nu vreau să intru în amănunte aici, dar, peste tot în lume, nu numai la noi, serviciile au o marjă bună în ce privește rezultatul votului și modul în care acest rezultat se vede în realitatea politică postelectorală”.

În iunie, însuși Traian Băsescu recunoștea că serviciile secrete se amestecă în alegeri: ”Se implică în mod mai discret ori mai puțin discret. Sau scot niște bombe de la secret și le împing în spațiul public în plină campanie”.

Cu două zile înaintea europarlamentarelor, Victor Ponta făcea afirmații-șoc: ”România plătește din taxe și impozite niște instituții și bine face, servicii de informații, care sigur ne apără de teroriști. Atenție, li s-a tăiat bugetul anul acesta și eu cred că li s-a tăiat intenționat ca să nu poată să fie eficienți împotriva războiului online, a hackerilor ruși, vin alegerile de la noi. Acesta a fost scopul pentru care l-au tăiat”.

Cu sau fără hackerii ruși, 48 de ore mai tîrziu ne-am trezit că un partid, ALDE, ia aproape o treime din scorul din sondaje și ratează PE, UDMR adună voturi salvatoare din absolut toate județele, iar Pro România și PMP intră în PE, deși erau în marja de eroare a ratării, în sondaje.
În ultimele două campanii s-a ajuns să se vorbească public despre faptul că avem un partid, USR, nășit de generalul SRI Florian Coldea ori unul, Pro România, nășit de generalul SIE Silviu Predoiu.
Și să se vorbească public despre războiul politic dintre ”activii” și ”rezerviștii” unor servicii.

SPP a fost pus la zid vehement în ultimii ani tot pentru implicarea profundă în politică. Despre ”Doi și un sfert” se vorbește permanent că e vînat înaintea alegerilor tocmai pentru forța de influență pe care o are.

Ne oprim aici cu exemplele, dar să spunem că asemenea dezvăluiri și afirmații au fost cu sutele de-a lungul ultimilor ani, în special, și ele aveau menirea – și obligația, chiar – să zguduie puternic încrederea românilor în democrație și în corecta organizare a alegerilor.
Iar neîncrederea în corectitudinea alegerilor induce categoric absenteismul la urne.
La noi, în schimb, pare să funcționeze paradoul mioritic, mecanismul invers: cu cît apar mai multe dovezi ale confiscării și manipulării mecanismului de vot, cu atît secțiile de vot par mai aglomerate.

Sau poate doar par, și mîna lungă a sistemului a ajuns cu falsurile și aici?

 

 

Citeste in continuare

Parteneri

Ultimile stiri locale

Eveniment16 ore inainte

În urmă cu 5 ani, frica de el însuși nu îl determina pe Klaus Iohannis să fugă de dezbaterea prezidențială

În urmă cu 5 ani, în 8 noiembrie 2014, făceam o propunere de dezbatatere prezidențială între Ponta și Iohannis, constatând...

Uncategorized21 de ore inainte

Stream Your Dream 5, Vlog Your Way Up: cea mai mare ediție a proiectului, organizată de Samsung împreună cu YouTube Premium, a reunit peste 150 de creatori de conținut

Ediția a cincea și cea mai amplă de până acum a reunit creatori de conținut la început de drum, reprezentanți...

Eveniment2 zile inainte

Despre cele 3,2 milioane de voturi ale lui Klaus Iohannis din primul tur și despre nuclee dure

Din punctul meu de vedere, un premier devine cu adevărat premier abia atunci când apucă să facă și să aplice...

Eveniment3 zile inainte

Mitica de la SRI face pe profesorul

(Preluare Inpolitics): Auzită cîndva de la un frizer: românul e cel mai prost client din lume. Oricît de rău l-ai...

Eveniment4 zile inainte

Deficitele sunt de pe vremea PDL şi erau duble/. Deci asta cu deficitele este marotă pentru cretini.

(Preluare FLUX 24): Șeful PNL Iași, uns recent ministru al Mediului, nu știe ce înseamnă „stresul ratei la bancă”. În...

Eveniment5 zile inainte

PROMO/ DOCUMENTE BOMBA/ADEVARUL despre “dosarul TETRA” de la Politia Locala Ploiesti/ Acuzații penale nefondate asupra unor sefi si politisti locali

Sefi și polițisti locali din Ploiești acuzați de inducere în eroare a organelor judiciare și mărturie mincinoasă, in mod fals!...

Eveniment6 zile inainte

Este o premieră care va face BNR să cheltuie multe zeci de milioane de Euro din rezerva valutară ca să acopere accelerarea deprecierii leului DECLANȘATĂ de Iohannis

(Preluare FLUX 24): Șeful PNL Iași, uns recent ministru al Mediului, nu știe ce înseamnă „stresul ratei la bancă”. În...

EvenimentO săptămână inainte

Domnul Predoiu apreciază mai mult decât nenumirea Adinei Florea menținerea ,,operativului” Nicolae Marin (fost DNA)?

Catalin Predoiu, noul ministru al Justitiei s-a pierdut cu firea ieri la preluarea mandatului de la doamna Birchall, pe care...

EvenimentO săptămână inainte

DNA Alba confirmă că s-a infirmat în întregime soluţia de clasare în dosarul proiectelor lui Barna

Sorina Ruxandra Matei revine cu dezvaluiri in EXCLUSIVITATE. DNA: Dosarul penal al proiectelor lui Barna, redeschis de DNA pe 28...

EvenimentO săptămână inainte

INDAGRA 2019: Iridex Group Plastic prezintă soluții specializate pentru domeniul agricol

În fiecare an evenimentul principal al agricultorilor este INDAGRA, unde în fața miilor de participanți sunt prezentate cele mai inovative...

EvenimentO săptămână inainte

Adjuncta DNA, Mădălina Scarlat, a infirmat în întregime a doua ordonanţă de clasare a DNA Alba în dosarul lui Dan Barna, redeschizând dosarul şi dispunând reluarea urmăririi penale

Sorina Euxandra Matei revine cu dezvaluiri in exclusivitate: DNA a redeschis abia săptămâna trecută, luni, 28 octombrie 2019, “dosarul proiectelor...

Eveniment2 săptămâni inainte

SORINA MATEI DA DE PAMANT CU JUDECATOAREA COTOFANA: ” Madam Coțofană este un #FAKE”

Se va întâmpla în câteva zile. La capătul unei sesiuni electorale naționale. Klaus Iohannis va fi reales. Oficial, în calitate...

Eveniment2 săptămâni inainte

Ministerul Justitiei vrea sa secretizeze planurile de cooperare

Liderul PNL, desemnat candidat de prim-ministru, este pândit de mai multe riscuri. Dintre care în mod cert unul și-l asumă...

Eveniment2 săptămâni inainte

Barometrul asta comandat de EuropaFm a fost platit din banii de reclama la spitale de stat de la Primarie (prin administratia spitalelor)?

Liderul PNL, desemnat candidat de prim-ministru, este pândit de mai multe riscuri. Dintre care în mod cert unul și-l asumă...

Eveniment2 săptămâni inainte

La americani, nu există incident, shooting, incendiu, atac, operatiune highly classified, scandal, anchetă ca oficialii să nu iasă și sa țină conferințe de presă și să răspundă tuturor întrebărilor

La americani, șeful US Central Command, generalul Frank McKenzie de 1000 de stele, a vorbit 1 oră și 1 minut...

Exclusiv2 săptămâni inainte

153 DE SECUNDE  – Manifestul milenialilor ajunge la Craiova

“Am fost făcut să rezist. Să nu se clintească nimic din mine” “153 de secunde” – teatru contemporan ce documentează...

Știrile Săptămânii