Recent a fost confirmat faptul că autoritățile locale din Valea Călugărească au avut dreptate, iar dezvăluirile ziarului nostru, Incisiv de Prahova, s-au dovedit exacte (aici).

O altă instituție a statului român, fără legături cu cei care protejează mafia deșeurilor, a intervenit. Administrația Bazinală de Apă Buzău – Lalomita a descoperit ilegalități grave și a suspendat activitatea S.C. ECOPARK ENERGY S.R.L.

În urma unei petiții trimise către Administrația Bazinală de Apă Buzău – Lalomita, aceasta a confirmat activitățile desfășurate de S.C. ECOPARK ENERGY S.R.L. în satul Arva, comuna Valea Călugărească, care include tratarea și eliminarea deșeurilor nepericuloase de clasa B. Deși societatea deținea anumite acte de reglementare, s-au constatat lucrări neautorizate care nu făceau obiectul reglementărilor emise.

Pe 27 noiembrie 2024, reprezentanți ai Administrației Bazinale au efectuat o verificare pe amplasamentul depozitului, constatând că societatea a depus o cantitate totală de 17.345,52 tone de deșeuri fără respectarea completă a actelor de reglementare. În urma acestor constatări, au fost impuse mai multe măsuri, printre care:

1. Suspendarea lucrărilor neautorizate și obținerea unui aviz modificator.
2. Interzicerea oricăror lucrări legate de apă fără obținerea prealabilă a reglementărilor necesare.
3. Aplicarea de sancțiuni contravenționale conform legislației în vigoare.
4. Verificarea ulterioară a respectării măsurilor impuse.

Aceste descoperiri aduc noi dovezi în sprijinul acuzațiilor de corupție și neglijență în gestionarea mediului.

Reamintim ca, in Valea Călugărească, comunitatea se confruntă cu o criză ecologică agravată de corupția instituțiilor responsabile de protecția mediului. Oficialii din cadrul SRI și agenți ai mediului, precum trioul format din Ginel Preda, Chestorul Eduard Mirițescu și Marcel Bălan, sunt acuzați că protejează poluatorii, ducând la anularea hotărârilor locale esențiale pentru mediu. Aceste acțiuni subminează încrederea comunității și evidențiază necesitatea mobilizării cetățenilor pentru un mediu mai curat. Vom reveni. (Cristina T.).,

România, țara care și-a croit soarta printre urne și promisiuni deșarte, se găsește acum în fața unei noi „lecții de istorie”. Un personaj carismatic, Călin Georgescu, vine cu un discurs care miroase mai degrabă a naftalină decât a viitor, încercând să convingă românii că trecutul nu doar că era mai bun, dar era și… mai verde. O verdeață pe alocuri toxică, care ne amintește de vremuri pe care mulți le-ar prefera uitate.

Președintele Călin Georgescu și utopia „verde”

„România trebuie să devină un model de suveranitate națională!” clamează domnul Călin Georgescu, cu un aplomb demn de un actor de stand-up comedy. Însă suveranitatea propusă de acesta are accente ce flirtează periculos cu extrema dreaptă, invocând o nostalgie pentru mișcări și figuri istorice controversate. Atitudinea sa față de Mișcarea Legionară, de exemplu, nu este doar îngrijorătoare, ci de-a dreptul revoltătoare pentru cei care știu cu adevărat ce a însemnat acea epocă.

În loc să condamne ferm extremismul, președintele închipuit Călin Georgescu pare mai degrabă preocupat să îl rebranduiască. „România are nevoie de lideri morali, ca în perioada interbelică,” spune domnia sa, omisiunea deliberată a nuanțelor istorice fiind aproape fascinantă. De ce să vorbești despre crime, persecuții și ideologii xenofobe, când poți să vopsești totul în verdele „tradițional” al suveranismului?

Economie suverană sau izolare voluntară?

În viziunea lui Călin Georgescu, economia României trebuie să fie „autonomă și neinfluențată de jocurile geopolitice.” O frază care sună bine până când realizezi ce înseamnă în practică: o Românie ruptă de parteneriatele europene și internaționale, bazată pe o iluzorie „autarhie” economică. Este genul de scenariu în care fiecare își crește cartofi în grădină, iar statul, cu binecuvântarea președintelui Georgescu, controlează tot ce mișcă, sub pretextul „revenirii la rădăcini”.

Între timp, propunerile sale pentru resursele naturale sunt prezentate cu o candoare dezarmantă: „Aurul nostru trebuie să rămână în pământul românesc!” Desigur, o promisiune nobilă, dar care ridică întrebarea: cum finanțezi o economie care refuză atât investițiile externe, cât și exploatarea propriilor resurse? Ah, da, prin „spiritualitate și renaștere morală”. Eficient, nu?

Lecția de dezinformare

Călin Georgescu știe cum să manipuleze incertitudinea. Cu un discurs calculat, el combină adevăruri parțiale, teorii conspiraționiste și promisiuni deșarte, construind o viziune care este mai degrabă un coșmar decât un vis. Președintele Georgescu nu vrea doar să reinterpreteze istoria, ci să rescrie viitorul cu aceeași penel deformată.

Dacă, printr-o întorsătură absurdă a sorții, acest personaj ar ajunge la conducerea țării, România ar putea deveni un laborator de experimentare pentru populismul suveranist. Însă istoria nu iartă. Lecția adevărată nu este despre trecutul „mai verde”, ci despre prezentul care, cu lideri ca Georgescu, riscă să devină cenușiu.