Padbolul românesc revine din Suedia cu trofeul Cupei Internaționale de la Stockholm și două clasări pe podium. Adrian Cătrună și Floris Stănculea au câștigat competiția, iar Ovidiu Vasian și Aurelian Surd au ocupat locul al treilea. Bilanțul celor două echipe: 14 meciuri disputate și o singură înfrângere.

România a avut un parcurs extraordinar la Cupa Internațională de Padbol de la Stockholm, desfășurată în perioada 2–3 octombrie 2026. Într-un program foarte intens, cu șapte meciuri pentru fiecare pereche, cei patru sportivi au demonstrat valoare, rezistență și determinare, reprezentând țara cu mândrie.

În confruntările cu adversari din Suedia, Belgia, Germania, Italia și Qatar, echipele românești au obținut împreună 13 victorii. Rezultatele confirmă nivelul competitiv al Padbolului românesc și progresul construit prin campionatul intern și pregătirea constantă.

Cătrună și Stănculea aduc trofeul în România

Adrian Cătrună și Floris Stănculea, legitimați la ACS Sportul pentru Viitor București, au încheiat competiția fără înfrângere. Cu șapte victorii în șapte meciuri, cei doi au ocupat primul loc și au câștigat trofeul Cupei Internaționale de la Stockholm.

Pentru Adrian Cătrună, succesul din Suedia are și o semnificație personală. Aceasta a fost ultima sa participare internațională din acest an, sportivul urmând să fie supus unei intervenții medicale la genunchi, după care va parcurge o perioadă de recuperare.

Pasiunea pentru Padbol și dorința de a fi alături de echipă l-au însoțit până la capătul acestei competiții, încheiate cu un trofeu pentru România.

Vasian și Surd, un podium care confirmă creșterea echipei

Ovidiu Vasian și Aurelian Surd, sportivi ai ACS Singidava Cugir, au completat succesul delegației române prin clasarea pe locul al treilea, după șase victorii în șapte meciuri.

Prima lor participare împreună la o competiție internațională a fost în 2023, la Cupa Națiunilor organizată în Ungaria, unde au avut un parcurs bun. Stockholm a reprezentat următoarea participare internațională în această formulă, iar evoluția din Suedia a evidențiat creșterea valorii echipei.

Cei doi au învins adversari cu o vastă experiență internațională, demonstrând că munca depusă în țară se poate transforma în rezultate importante în afara ei. Podiumul de la Stockholm marchează un nou pas în evoluția lor ca echipă.

România–Suedia: de la fotbal la succesul din Padbol

Întâlnirile dintre România și Suedia sunt urmărite de public mai ales prin prisma fotbalului. Dacă recentele confruntări din Liga Națiunilor nu au adus rezultatele dorite pentru naționala de fotbal, Padbolul a oferit un motiv de bucurie și mândrie: la International Padbol Cup Stockholm 2026, sportivii români au învins, printre altele, și echipele suedeze, aducând acasă trofeul și două clasări pe podium. Floris Stănculea și Adrian Cătrună au cucerit medaliile de aur, iar Aurelian Surd și Ovidiu Vasian au completat succesul României cu medaliile de bronz.

 Performanța a fost însoțită de aprecierea gazdelor. Erik Zetterström, organizatorul International Padbol Cup Stockholm 2026, a vorbit într-un interviu oferit Federației Române de Padbol despre nivelul jucătorilor români și bucuria de a avea delegația României la competiție.

„Sunt foarte impresionat de cât de bine joacă sportivii români”, a declarat Erik.

Organizatorul a apreciat și experiența României în organizarea competițiilor și dezvoltarea Padbolului, exprimându-și dorința de a vizita țara noastră pentru un schimb de experiență. Dincolo de rezultate, competiția a creat astfel ocazia unor noi colaborări, în care fiecare partener poate contribui și poate învăța.

Campionatul intern și pregătirea susțin performanța

Succesul de la Stockholm aparține sportivilor, dar reflectă și munca antrenorilor, implicarea cluburilor și eforturile Federației Romăne de Padbol pentru pregătirea și dezvoltarea acestora.

Campionatul Național de Padbol are un rol esențial în acest proces. Meciurile disputate constant între cele mai bune perechi din țară cresc nivelul echipelor, le consolidează experiența și le pregătesc pentru provocările internaționale. Stagiile de pregătire completează acest parcurs și contribuie la transformarea progresului individual în performanță de echipă.

Cele două clasări pe podium arată rezultatul unui efort comun și valoarea continuității în pregătire și competiție.

Noi pași în dezvoltarea relațiilor internaționale

Delegația României a fost însoțită de Elisabeta Gherghișan, președintele Federației Române de Padbol, care a fost alături de sportivi și a făcut un nou pas în consolidarea relațiilor internaționale din cadrul acestui sport.

Discuțiile cu organizatorul și cu reprezentanții celorlalte țări au deschis perspective de schimb de experiență și colaborare, cu obiectivul de a crea noi oportunități pentru sportivi și de a susține dezvoltarea Padbolului.

„Ne bucură aprecierea față de sportivii români și față de experiența României în dezvoltarea Padbolului. Dorința lui Erik de a ne vizita pentru un schimb de experiență este o oportunitate de a întări această colaborare. Avem ce împărtăși și avem ce învăța unii de la ceilalți, iar aceste legături pot aduce beneficii sportivilor și acestui sport”, a declarat Elisabeta Gherghișan.

Participarea României la Cupa Internațională de la Stockholm a beneficiat de susținerea Agenției Naționale pentru Sport.

O invitație pentru parteneri și investitori

Rezultatele de la Stockholm transmit un mesaj clar: Padbolul românesc crește și merită susținut.

Trofeul și cele două prezențe pe podium reprezintă și o invitație adresată partenerilor, sponsorilor și investitorilor de a se alătura unui sport în plină dezvoltare. Performanțele internaționale și creșterea nivelului competițiilor interne arată un potențial care poate fi susținut prin extinderea infrastructurii și atragerea de noi practicanți.

Mai multe terenuri de padbol, oportunități pentru juniori și susținerea actualelor și viitoarelor generații de campioni pot duce mai departe ceea ce sportivii români au demonstrat la Stockholm: România are valoare și poate câștiga la cel mai înalt nivel al competiției.

Sursa: presadeazi.ro

La masa de duminică, unchiul nostru a spus, pe un ton de glumă, dar cu ochii serioși: «De data asta, nunta o organizați voi». Ne-am uitat unii la alții, noi, vărații mai tineri, care n-aveam nicio experiență cu așa ceva. Am primit sarcina, am zis «da, sigur» și, în prima săptămână, totul a mers atât de bine încât ne-am liniștit. Sala era rezervată, lista de invitați făcută, muzicanții sunau fericiți la telefon. Și totuși, ceva nu se lega. Cine are o sarcină nouă o să recunoască senzația: nu ți se spune nicăieri că e greșit, dar în stomac stă un nod mic. Noi am ales să-l luăm în serios, cu un singur obiectiv: să nu lăsăm nimic la voia întâmplării.

Liniștea de la început e momentul cel mai periculos

Când o sarcină ți se pare ușoară, tendința e să o amâni. În prima săptămână, toți aveam senzația că ne-am descurcat de minune, pentru că bifasem lucrurile mari: locul, data, numărul de mese. Nimeni nu ne întrebase încă despre detalii, așa că nici noi nu ne întrebam. Absența întrebărilor nu înseamnă însă absența problemelor.

Ceea ce ne-a păcălit a fost și entuziasmul celor din jur. Rudele ne spuneau că suntem grozavi, prietenii ne trimiteau emoji-uri, iar noi ne simțeam sprijiniți. Dar sprijinul moral nu e o confirmare scrisă, iar o felicitare nu înlocuiește o listă bine făcută. Am învățat să separăm încurajările de informații, chiar dacă primele sunt mult mai plăcute.

Am observat acest lucru într-o seară, când mama a întrebat, în treacăt: «Și cu mireasa cine vorbește despre ritual?». Am amuțit. Nu ne gândisem că nunta are, pe lângă lista de mâncare, o parte care ține de obiceiuri, de rânduieli, de gesturi pe care familiile le păstrează de zeci de ani. Dacă nu știi ce s-a făcut înainte, nu ai ce păstra.

Atunci am înțeles cât de greu e să vezi singur ce îți lipsește. Cine face o sarcină pentru prima dată nu are repere, deci nu știe ce să caute. Un om cu experiență ar fi întrebat în cinci minute despre rânduială, despre ordinea cuvintelor, despre cine rostește ce. Noi am avut nevoie de o seară întreagă ca să ne dăm seama că nu știm.

Din seara aceea am început să scriem, pe o foaie mare, nu ce am făcut, ci ce nu știm încă. A fost cea mai utilă listă din toată povestea. Prima ei întrebare: ce ni se pare evident, dar n-am verificat cu nimeni?

Un obiectiv, nu zece

Când o sarcină e mare, o împarți în bucăți. Dar noi am făcut greșeala de a ne propune zece lucruri deodată. Ne-am dat seama la finalul unei seri în care fiecare dintre noi plecase cu alte griji: unul cu muzica, altul cu bomboanele, a treia cu aranjamentele florale. Nimeni nu urmărea ansamblul.

Am hotărât să avem un singur obiectiv pe săptămână. Prima săptămână: să știm ce se întâmplă în ziua nunții, ceas cu ceas. A doua: să vorbim cu fiecare familie despre ce obiceiuri vrea să păstreze. A treia: să verificăm furnizorii. Fiecare săptămână, un singur lucru, bifat în comun.

Poate părea rigid, dar în practică ne-a dat liniște. Când ne întâlneam, nu mai aveam zece teme pe masă, ci una. Și aveam timp să ne uităm, cu adevărat, la ea. Unii dintre noi au spus că abia atunci au înțeles de ce oamenii de afaceri vorbesc despre prioritizare: ca să nu te sufoci în lucruri mici.

Sigur, nu a fost perfect. Au existat zile în care ne-am întors, mai mult sau mai puțin supărați, la vechiul obicei de a face totul deodată. Dar am avut o foaie lipită pe frigider, cu obiectivul săptămânii scris cu litere mari, iar privirea aceea zilnică ne readucea pe drum.

Ce învățăm din disciplina celor care au performat

În tot acest timp, mi-am amintit de o discuție cu tatăl meu, mare iubitor de tenis, care spunea că marii sportivi nu se văd în meciul în care câștigă, ci în dimineața dinaintea lui, când își repetă, cu încăpățânare, aceleași mișcări. Pentru cine vrea să vadă cum arată o carieră clădită pe muncă și pe talent, există un material de pe amazingromanians.ro despre Ilie Năstase, dintr-o serie dedicată românilor care au făcut lucruri remarcabile. Nu l-am citit ca să ne luăm după el la nuntă, desigur, ci ca să ne amintim cât contează munca măruntă și repetată.

Mi se pare un exemplu bun pentru oricine primește o sarcină nouă: succesul nu vine din entuziasmul primei zile, ci din ce faci a patra, a cincea, a zecea zi, când nu mai e nimic nou și nu te vede nimeni. Cei care au performat știu că rutina e prietena lor, nu dușmanul.

Se spune uneori că talentul decide totul, dar atunci când vorbești cu oameni care au făcut lucruri mari, aproape toți îți vorbesc despre ore de antrenament, despre dimineți dificile, despre perioade fără aplauze. Nu vreau să idealizez nimic: e doar o observație din ce am citit și ce am auzit. Pentru o nuntă, ea înseamnă că nimeni nu câștigă din improvizație.

Noi am încercat să facem la fel. Fiecare avea câte o treabă de zece minute zilnic: un telefon, un mesaj, o verificare. Nu era spectaculos, dar nimic nu a rămas pe ultima sută de metri.

Aveam, în plus, o regulă a noastră: nicio sarcină nu rămâne la un singur om. Dacă unul dintre noi se îmbolnăvea sau pleca din oraș, altul știa exact ce are de făcut. Pare puțin, dar ne-a salvat într-o dimineață în care cineva a rămas fără voce, în plină organizare, și un altul a preluat toate telefoanele fără să mai întrebe nimic.

Obiceiurile, pe care nu le inventezi la fața locului

Unul dintre lucrurile care ne-a surprins a fost cât de multe obiceiuri de nuntă existau în familiile noastre, fiecare cu rostul ei. Nu toate cunoscute de toți. Bunica știa un lucru, mătușa altul, iar cei mai tineri aproape nimic. Când am început să le adunăm, într-un caiet, am avut senzația că facem un fel de arhivă a familiei.

Am citit, ca să ne orientăm, și un text despre obiceiuri de nuntă de pe amazingromanians.ro, nu ca să le preluăm pe toate, ci ca să vedem cât de bogat poate fi un asemenea repertoriu. Unele ne-au părut frumoase, altele prea îndepărtate de ce știm noi. Am păstrat în caiet doar ce i se potrivea cu adevărat familiei, nu ce suna bine pe hârtie.

Ideea de bază: obiceiul nu e decor. E un gest cu rost. Dacă nu poți explica rostul, e mai bine să renunți la el sau să-l întrebi pe cineva mai în vârstă. Și, mai ales, să nu pui pe nimeni să facă ceva ce nu înțelege.

În caietul nostru au intrat, la final, vreo opt obiceiuri, fiecare cu numele celui care ni l-a povestit. Mi-a plăcut mai ales asta: să știi că un gest vine de la mătușa Maria sau de la bunicul din partea mamei. Când trece generația următoare, vor avea nu doar gestul, ci și vocea care l-a spus.

Cum verifici un lucru care pare în regulă

Cea mai bună metodă pe care am învățat-o a fost una pe care o folosesc acum și în alte situații. Ia fiecare lucru care «pare în regulă» și pune-i trei întrebări: cine a confirmat? când? și ce se întâmplă dacă nu merge? Dacă nu ai răspunsuri la toate trei, nu e în regulă, doar nu a apărut încă problema.

La nunta noastră, această verificare a scos la iveală trei probleme care ar fi explodat în ultima săptămână: o rezervare confirmată doar verbal, o oră de sosire neanunțată familiei din celălalt oraș și o listă de alergii alimentare pe care nu o strânsese nimeni. Nimic dramatic, dar în ziua nunții ar fi fost de-ajuns pentru o seară încordată.

Verificarea nu a cerut talent, doar răbdare. Am sunat, am scris, am cerut confirmări scrise, am notat. Unul dintre noi a numit, în glumă, rolul acesta «ministerul întrebărilor proaste». Și s-a dovedit că întrebările proaste aduc cele mai bune răspunsuri.

De altfel, cea mai grea parte a fost să cerem ajutor. Fiecare dintre noi voia să arate că se descurcă singur, iar aceasta a întârziat câteva lucruri. Când am recunoscut, la o masă, că nu știm cum să aranjăm o parte din program, doi unchi ne-au explicat în zece minute ce noi căutam de trei zile.

După ce trece sarcina, rămân obiceiurile

Nunta a ieșit frumos, cu mici peripeții de care ne amintim cu zâmbetul pe buze. Cea mai importantă lecție nu a fost însă despre nuntă, ci despre cum te porți când primești ceva mare și nou. Mai întâi, nu te lăsa păcălit de liniște. Apoi, alege un singur obiectiv pe rând. În cele din urmă, întreabă, verifică, notează.

Aceleași reguli ne-au folosit apoi la serviciu și acasă. Colegul care a primit un proiect nou a venit la mine și m-a întrebat cum procedez. I-am dat foaia mea cu «ce nu știm încă». A zâmbit, a luat-o și a scris sus: «Ce pare în regulă?».

Dacă ai primit de curând o sarcină mare, ia o foaie și scrie trei lucruri care ți se par rezolvate. Pune lângă fiecare întrebarea «cine a confirmat?». Dacă nu ai răspuns, sună chiar azi. Nodul din stomac nu e dușmanul tău, e o alarmă care funcționează.

Peste 24 de ore de competiție, sute de kilometri parcurși, dueluri până la ultimele ture și o nouă demonstrație că ciclismul de anduranță își câștigă un loc tot mai important în România

În weekendul 15–16 august 2026, circuitul MotorPark România a devenit din nou locul de întâlnire al sportivilor pentru care ciclismul înseamnă mai mult decât viteză: înseamnă rezistență, strategie, disciplină, gestionarea oboselii și capacitatea de a continua atunci când corpul începe să ceară oprirea.

24h Endurance Bike Race Powered by MODPACK GROUP a ajuns în 2026 la cea de-a III-a ediție, confirmând dezvoltarea unui format încă rar întâlnit în România: o competiție de ciclism de ultraanduranță desfășurată pe un circuit auto-moto închis traficului.

Ediția din 2026, reprogramată pentru 15–16 august, a adus la start sportivi înscriși în probe individuale de 24 de ore și 12 ore, dar și echipe de ștafetă, categorii feminine, masculine și mixte. Formatul oficial al evenimentului include, de asemenea, categorii Corporate, Tandem, Singlespeed și Para-Ciclism.

Dincolo de clasamente, evenimentul a reprezentat încă o demonstrație despre cât de complexă este ultraanduranța. Pe parcursul unei astfel de curse, viteza pură nu este suficientă. Alimentația, hidratarea, temperatura, somnul, echipamentul, poziția pe bicicletă, dozarea efortului, pauzele și mai ales capacitatea mentală de a continua pot schimba complet rezultatul final.

MotorPark România – peste patru kilometri pentru fiecare tură

Alegerea MotorPark România oferă competiției un caracter aparte.

Circuitul are o lungime oficială de 4.129 metri, o lățime cuprinsă între 11 și 16 metri, 14 viraje și o linie dreaptă de aproximativ 950 de metri.

Spre deosebire de o cursă desfășurată pe drumurile publice, sportivii pot pedala fără trafic auto, fără intersecții și fără sensuri giratorii, inclusiv pe timpul nopții, când circuitul este parțial iluminat.

Acest lucru creează condițiile ideale pentru un concurs de anduranță, dar nu îl face deloc ușor.

Repetarea aceluiași circuit timp de 12 sau 24 de ore transformă competiția într-un test nu doar fizic, ci și psihologic. Sportivii trebuie să gestioneze sute de viraje, schimbările de temperatură dintre zi și noapte, alimentația în mers, hidratarea, disconfortul acumulat și monotonia inevitabilă a unui efort extrem de lung.

George Tudor câștigă proba Individual 24h masculin

Una dintre cele mai importante confruntări ale ediției a III-a s-a desfășurat în categoria Individual 24h masculin.

După aproape o zi întreagă de pedalat, George Tudor s-a impus în clasamentul general cu 155 de ture, ceea ce corespunde unei distanțe de aproximativ 640 de kilometri, calculată raportat la lungimea oficială a circuitului.

Pe locul secund a terminat Constantin Raznovan, cu 152 de ture, aproximativ 627,6 km, iar podiumul a fost completat de Armand Pasztorkai, cu 149 de ture, echivalentul a aproximativ 615,2 km.

Diferența de numai trei ture dintre primele două poziții arată cât de mult poate conta fiecare oprire într-o cursă de 24 de ore.

Clasamentul Individual 24h masculin

1. George Tudor – 155 ture – aprox. 640 km
2. Constantin Raznovan – 152 ture – aprox. 627,6 km
3. Armand Pasztorkai – 149 ture – aprox. 615,2 km
4. Mihail-Bogdan Linte – 137 ture – aprox. 565,7 km
5. Laurent Dalou – 127 ture – aprox. 524,4 km
6. Mihai Nicolae Constantinescu – 120 ture – aprox. 495,5 km
7. Octavian Turturica – 93 ture – aprox. 384 km
8. Octavian Burcu – 90 ture – aprox. 371,6 km
9. Sylvian Guillot – 90 ture – aprox. 371,6 km
10. Strahil Chernev – 86 ture – aprox. 355,1 km
11. Florin Lixandroiu – 86 ture – aprox. 355,1 km
12. Konstantin Yakimov – 84 ture – aprox. 346,8 km
13. Cristian Vizitiu – 60 ture – aprox. 247,7 km
14. Mihai Anghel – 50 ture – aprox. 206,4 km
15. Radu Blidaru – 37 ture – aprox. 152,8 km
16. Bogdan Alecu – 35 ture – aprox. 144,5 km

O performanță aparte a venit și din partea lui Strahil Chernev, care a realizat cel mai rapid tur dintre concurenții acestei categorii: 6:19.334, cu o viteză aferentă de aproximativ 39,186 km/h.

Elena Diaconu, câștigătoarea probei Individual feminin 24h

Competiția feminină de 24 de ore a fost câștigată de Elena Diaconu, care a încheiat cursa cu 126 de ture, adică aproximativ 520,3 kilometri.

Pe poziția secundă s-a clasat Georgiana Pop, cu 119 ture și aproximativ 491,4 km, în timp ce Sonia-Teodora Cibu a ocupat locul al treilea, cu 101 ture, aproximativ 417 km.

Individual feminin 24h

1. Elena Diaconu – 126 ture – aprox. 520,3 km
2. Georgiana Pop – 119 ture – aprox. 491,4 km
3. Sonia-Teodora Cibu – 101 ture – aprox. 417 km
4. Claudia Stanescu – 80 ture – aprox. 330,3 km

Sonia-Teodora Cibu a înregistrat și un tur extrem de rapid, de 6:21.181, corespunzător unei viteze de aproape 39 km/h.

Racing Team Catena câștigă Relay 24h

Formatul de ștafetă schimbă complet strategia unei curse de ultraanduranță.

Sportivii pot alterna perioadele de efort, ceea ce permite menținerea unei intensități semnificativ mai mari decât în cazul concurenților individuali. În același timp însă, schimburile dintre coechipieri, organizarea pauzelor și sincronizarea devin esențiale.

În clasamentul Relay 24h, victoria i-a revenit echipei Racing Team Catena, care a acumulat 188 de ture, echivalentul a aproximativ 776,3 kilometri.

Riders Mahmur a terminat pe poziția a doua cu 186 de ture, aproximativ 768 km.

Diferența finală a fost de numai două ture după aproape o zi întreagă de competiție.

Relay 24h

1. Racing Team Catena – 188 ture – aprox. 776,3 km
2. Riders Mahmur – 186 ture – aprox. 768 km

Racing Team Catena a înregistrat un best lap de 6:21.123, cu o viteză de aproximativ 39 km/h.

Cristian Dulaciu domină cursa Individual 12h

Unul dintre cele mai spectaculoase rezultate ale întregului weekend a venit în proba Individual 12h masculin.

Cristian Dulaciu a câștigat cu nu mai puțin de 94 de ture.

Raportate la lungimea oficială de 4,129 km a circuitului, acestea înseamnă aproximativ 388 de kilometri parcurși într-o singură cursă de 12 ore.

Pe poziția secundă s-a clasat Dragan Oliver, cu 90 de ture, aproximativ 371,6 km, iar locul al treilea a fost ocupat de Mihail Caramfil, cu 80 de ture, aproximativ 330,3 km.

Foarte aproape de podium a terminat Panait Mihai Vlad, clasat al patrulea la general, cu 76 de ture, adică aproximativ 313,8 kilometri.

Clasamentul a fost extrem de strâns în această zonă: Paul-Alexandru Butnariu a terminat imediat în spatele său, cu 75 de ture și aproximativ 309,7 km.

Clasamentul Individual 12h masculin

1. Cristian Dulaciu – 94 ture – aprox. 388,1 km
2. Dragan Oliver – 90 ture – aprox. 371,6 km
3. Mihail Caramfil – 80 ture – aprox. 330,3 km
4. Panait Mihai Vlad – 76 ture – aprox. 313,8 km
5. Paul-Alexandru Butnariu – 75 ture – aprox. 309,7 km
6. Marian Razvan Ghita – 66 ture – aprox. 272,5 km
7. Gabriel Iliescu – 62 ture – aprox. 256 km
8. Augustin Pirvan – 54 ture – aprox. 223 km
9. Alexandru Muresan – 50 ture – aprox. 206,4 km
10. Adrian Ionescu – 33 ture – aprox. 136,3 km
11. Aloys Guillot – 29 ture – aprox. 119,7 km
12. Vlad Butnariu – 22 ture – aprox. 90,8 km
13. Luca Istrate – 19 ture – aprox. 78,5 km

Mihail Caramfil a fost autorul celui mai rapid tur din această categorie: 6:19.463, la o viteză de aproximativ 39,172 km/h.

Interesant este că performanța de 94 de ture realizată de Cristian Dulaciu depășește reperul istoric prezentat pe site-ul oficial al competiției pentru Individual 12h masculin: 86 de ture / 344 km, realizate de Cosmin Moldovan la ediția din 2024.

Cristina Nitu – câștigătoarea Individual feminin 12h

În competiția feminină de 12 ore, Cristina Nitu a înregistrat 63 de ture, echivalentul a aproximativ 260,1 kilometri.

Cel mai rapid tur al său a fost de 7:10.233, cu o viteză de aproximativ 34,55 km/h.

Performanța este cu atât mai relevantă cu cât o cursă individuală de 12 ore presupune nu doar capacitatea de a produce putere pe bicicletă, ci mai ales constanță, alimentare corectă și un management atent al intensității.

Tri Brothers – 103 ture în Relay x2 24h

În categoria Relay x2 24h, echipa Tri Brothers a încheiat competiția cu 103 ture, reprezentând aproximativ 425,3 kilometri.

Cel mai bun tur al echipei a fost de 6:37.770, cu o viteză de aproximativ 37,369 km/h.

Relay x8 mixt – opt sportivi și peste 700 de kilometri cumulați

Categoria Relay x8 mixt 24h a adus pe circuit o formulă diferită de ultraanduranță, în care distribuirea efortului și strategia de schimb au devenit decisive.

În clasamentul categoriei apar cei opt sportivi:

• Alexandru Grozea – 34 ture – aprox. 140,4 km
• Vladimir Nitoiu – 25 ture – aprox. 103,2 km
• Godeanu Georgian – 21 ture – aprox. 86,7 km
• Tiberiu-Alexandru Soare – 20 ture – aprox. 82,6 km
• Mihnea Ionescu – 20 ture – aprox. 82,6 km
• Alexandru-George Soare – 20 ture – aprox. 82,6 km
• Anca Coman – 18 ture – aprox. 74,3 km
• Gina Soare – 15 ture – aprox. 61,9 km

În total, cei opt sportivi au acumulat 173 de ture, ceea ce înseamnă aproximativ 714 kilometri de ciclism.

Ultraanduranța nu înseamnă doar cine poate merge cel mai repede

Rezultatele ediției 2026 arată foarte bine particularitatea unei competiții de 12 sau 24 de ore.

Un tur de șase minute poate arăta viteza unui ciclist. O cursă de 24 de ore arată însă cu totul altceva.

Arată cât de bine poate sportivul să își controleze efortul.

Cât de bine se poate alimenta atunci când organismul nu mai dorește să primească hrană.

Cât poate evita pierderile de timp la boxe.

Cum reacționează la schimbarea temperaturii.

Cum gestionează durerile musculare și disconfortul din șa.

Cum își păstrează concentrarea noaptea.

Și, poate cel mai important, ce se întâmplă atunci când entuziasmul primelor ore dispare și rămâne doar decizia de a continua.

La asemenea distanțe, diferența dintre doi sportivi nu mai este dată exclusiv de capacitatea cardiovasculară. Strategia de cursă devine parte din performanță.

O oprire de cinci minute poate însemna pierderea unei ture.

Mai multe opriri inutile pot transforma un posibil podium într-un loc patru sau cinci.

În același timp, o intensitate prea mare în primele ore poate fi plătită scump în a doua jumătate a cursei.

Acesta este motivul pentru care competițiile de ultraanduranță atrag sportivi cu profiluri foarte diferite: cicliști de șosea, practicanți de MTB, triatloniști și sportivi pentru care obiectivul principal nu este neapărat victoria, ci explorarea propriilor limite.

O competiție românească aflată în plină dezvoltare

24h Endurance Bike Race este încă un eveniment tânăr.

Prima ediție a avut loc în 10 august 2024, iar proiectul s-a dezvoltat rapid într-un punct de întâlnire pentru comunitatea pasionaților de anduranță și ultraanduranță.

Organizatorul evenimentului este Asociația BIKEPACKING ADVENTURES, înființată în anul 2021 după experiența acumulată prin proiectul NBT și având ca obiectiv promovarea unor concepte de ciclism de anduranță și ultraanduranță încă puțin dezvoltate în România.

Prin caracterul său, evenimentul reușește să ocupe o nișă diferită față de cursele tradiționale.

Nu este un criteriu de o oră.

Nu este un contratimp.

Nu este o cursă clasică de șosea.

Este o competiție în care sportivul își măsoară performanța în sute de kilometri și zeci de ore, iar adversarul principal devine, de multe ori, propria capacitate de a continua.

Sponsorii ediției a III-a 24h Endurance Bike Race

Organizarea unui concurs care se desfășoară neîntrerupt pe durata unei zile și a unei nopți presupune o infrastructură considerabilă: circuit, cronometraj, zone pentru concurenți, logistică, alimentare, hidratare, iluminare, siguranță, voluntari și numeroase servicii conexe.

Ediția a III-a a 24h Endurance Bike Race a beneficiat de sprijinul unor companii care s-au alăturat proiectului și comunității de ciclism de anduranță.

Sponsori

• MODPACK GROUP – partenerul principal al evenimentului și compania alături de care competiția este promovată sub titulatura 24h Endurance Bike Race Powered by MODPACK GROUP.
• Motor Park România – circuitul care găzduiește competiția și oferă cadrul special în care sportivii pot concura timp de 12 sau 24 de ore într-un mediu controlat.
• Luxia
• mateco

Sprijinul sponsorilor este completat de o rețea importantă de parteneri implicați în organizarea și dezvoltarea evenimentului.

Partenerii ediției

• Bellotto
• Layher
• SiS – Science in Sport
• High Energy
• Stefa Invest – Cleaning Services
• Milwaukee
• AHA Print
• Prestige Charge
• GRZ Bike Republic
• Magdalena Therapy
• WebLife

Implicarea sponsorilor și partenerilor într-un asemenea eveniment este importantă nu doar pentru desfășurarea unei ediții, ci pentru continuitatea unui concept sportiv care poate contribui la dezvoltarea ciclismului de anduranță din România.

De la 36 de concurenți la prima ediție la construirea unei comunități de ultraanduranță

Prima ediție din 2024 a avut la start 36 de concurenți, iar câștigătorii probelor principale au stabilit primele repere ale competiției. Organizatorii au continuat proiectul în 2025, iar ediția din 2026 confirmă faptul că formatul își construiește propria identitate în calendarul sportiv românesc.

Site-ul competiției păstrează performanțele de referință ale primelor două ediții.

Printre acestea se numără rezultatul lui Cosmin Moldovan – 160 de ture și 656 km la Individual 24h în 2025, performanța Cameliei Stafie de 138 de ture și 566 km la feminin 24h, precum și recordurile stabilite în probele de ștafetă.

Ediția 2026 adaugă alte nume și alte cifre acestei istorii.

George Tudor – 155 de ture.

Elena Diaconu – 126 de ture.

Cristian Dulaciu – 94 de ture în 12 ore.

Cristina Nitu – 63 de ture în 12 ore.

Racing Team Catena – 188 de ture.

Dar cifrele spun doar o parte din poveste.

În spatele fiecărei ture există ore de antrenament, pregătire, alimentație calculată, echipament pregătit până la ultimul detaliu și, inevitabil, momente în care sportivul trebuie să decidă dacă se oprește sau mai face încă o tură.

Ediția a III-a confirmă potențialul 24h Endurance Bike Race

În numai trei ediții, 24h Endurance Bike Race a reușit să creeze în România un spațiu dedicat unui tip de ciclism care pune accentul pe rezistență, autonomie și depășirea limitelor personale.

MotorPark România oferă cadrul spectaculos.

Sportivii oferă povestea.

Organizatorii, voluntarii, sponsorii și partenerii fac posibilă desfășurarea unui eveniment care continuă de la lumină la întuneric și din nou până la lumină.

Pentru unii participanți, succesul a însemnat victoria.

Pentru alții, podiumul.

Pentru alții, atingerea pragului de 300, 500 sau 600 de kilometri.

Iar pentru mulți, simplul fapt că au continuat să pedaleze după 10, 12, 18 sau 20 de ore reprezintă performanța care va rămâne mult timp după închiderea clasamentelor.

Ediția a III-a a 24h Endurance Bike Race, desfășurată în 15–16 august 2026 la MotorPark România, a demonstrat încă o dată că ultraanduranța nu este doar despre distanță. Este despre disciplină, strategie, rezistență și despre acea ultimă tură pe care sportivul decide să o mai facă atunci când toate celelalte motive îi spun să se oprească.

Iar după trei ediții, un lucru devine tot mai clar: 24h Endurance Bike Race își construiește propriul loc în ciclismul românesc.